România ar urma să ajungă anul viitor la un Produs Intern Brut (PIB) de 144 mld. euro, fiind pentru prima dată după patru ani de criză când va fi depăşit nivelul PIB înregistrat în anul de graţie 2008, când economia creştea cu 7,3%, după cum indică cifrele Comisiei de Prognoză. În ultimii patru ani, PIB-ul a oscilat între 120 şi 136 mld. euro, în timp ce în 2008 PIB-ul a fost de 139,7 mld. euro, înregistrând o creştere de 16 mld. euro.
Nu mai este de mult o noutate că România şi Bulgaria sunt cele mai sărace state din UE, că au cele mai mici salarii minime pe economie din Europa. Iar în anii de criză, nivelul de trai a fost afectat puternic.
Tăierea salariilor bugetarilor în 2010, cu 25%, şi creşterea TVA la 24% au lovit în consum şi astfel criza a intrat în prelungiri. Măsurile dure de austeritate, salariile mici, nivelul de trai scăzut şi lipsa de perspective se regăsesc printre nemulţumirile românilor care decid din când în când să iasă pe străzi, la proteste, sau se hotărăsc pur şi simplu să plece în alte ţări, la muncă, în ţări unde condiţiile de trai sunt mai bune, deşi au fost introduse şi acolo politici de austeritate.
În perioada 1992-2011, PIB-ul pe cap de locuitor, unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai nivelului de trai, a crescut de la circa 600 de euro la circa 7.000 de euro, ceea ce înseamnă că românii au încasat venituri şi au consumat de zece ori mai multe produse şi servicii în circa 20 de ani. Însă, deşi România a avut o creştere-record a raportului PIB per capita în ultimii 20 de ani, cei patru ani de criză au afectat nivelul de trai.
Anul trecut economia a reuşit să revină pe plus, după doi ani dureroşi de recesiune, iar PIB-ul pe locuitor din România a reuşit să se apropie cu trei puncte de media UE. În 2011 PIB-ul pe locuitor a reprezentat aproape 50% din media UE, cu trei puncte procentuale peste nivelul din 2010, în timp ce alte state est-europene au înregistrat creşteri mai modeste, stagnare sau chiar scăderea indicatorului, potrivit datelor Eurostat.
În acest an, creşterea economică va fi, probabil, foarte firavă, dacă va fi (...) insuficientă să se fi văzut într-un trai mai bun al românilor. Nivelul de trai creşte diferenţiat, simţindu-se cu întârziere în unele sectoare. Puterea de cumpărare a românilor este redusă din cauza salariilor, dar şi din cauza diferenţelor de productivitate.
În România au crescut şi preţurile şi salariile. Însă România s-a aliniat mai rapid la preţurile din UE faţă de ritmul de creştere al veniturilor populaţiei către media blocului comunitar.
România continuă să aibă unul dintre cele mai mici salarii minime pe economie din Europa, deşi a crescut de patru ori în ultimul deceniu. Creşterea salariului a fost spectaculoasă, însă a plecat de la o bază foarte mică. În plus, inflaţia a fost ridicată mare parte din acest interval, astfel că puterea de cumpărare a salariaţilor nu a crescut la fel de repede după cum o arată statisticile legate de salarii.
Creşterea salariului minim pe economie a făcut ca angajatorii să majoreze salariile din mediul privat, pentru că altfel angajaţii de la stat ñ plâtitţI după o grilă salarială stabilită în funcţie de salariul minim ñ ajungeau să aibă salarii mai mari decât cei aflaţI pe poziţii comparabile în mediul privat.
România are nevoie de ritmuri de creştere economică de peste 2-3% pentru a reuşi să recupereze decalajele mari care o despart de media UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
