2013 se anunta cel mai dificil an financiar pentru Romania, candstatul va trebui sa scoata din buzunar 5,2 mld. euro doar in contulimprumutului contractat de la FMI, daca graficul de rambursare vafi respectat. Suma ar reprezenta aproape 10% din veniturile totalela buget, care ar putea sa urce la 53-56 mld. euro in acel an.
Banii de la FMI au alimentat anul trecut rezerva valutara aBancii Nationale, care si-a permis astfel sa cheltuiasca mai multemiliarde de euro ca sa apere leul, dar au venit si ca o solutie deurgenta pentru Finante, care au putut sa isi acopere deficitulbugetar urias.
Pentru cele 5,5 mld. euro deja imprumutate de la Fond din mai2009, cand acordul de imprumut a fost aprobat, si pana innoiembrie, Romania a platit deja dobanzi in contul sumelor trase de101 mil. euro, potrivit datelor BNR.
"Eu nu mi-as face mari probleme cu profilul acesta de scadente.Capacitatea noastra de rambursare este destul de mare in acestmoment, discutam de o datorie publica redusa ca procent dinProdusul Intern Brut fata de alte state. In zona euro media este depeste 80%, iar noi suntem sub 30%. Nu ar trebui sa ne facemprobleme", considera Ionut Dumitru, economistul-sef al RaiffeisenBank. Tot in 2013 va ajunge la maturitate si o emisiune deobligatiuni de 447 mil. euro pe care Finantele le-au vandut anultrecut bancilor locale pentru a-si acoperi cheltuielile. In ipotezain care vor fi trase toate transele din imprumutul de la FMI,aceasta ar duce totalul de plata pentru 2013 la 5,7 mld. euro.
Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca in 2013 PIB va ajungela aproape 162 mld. euro, de la 117 mld. euro in 2009. Luand inconsiderare un nivel al veniturilor bugetare in PIB de 33%-35%,adica mai bun decat in 2009, volumul acestora ar fi de 53-56 mld.euro.
Dumitru spune ca BNR, ca agent al statului, face platile incontul datoriei publice externe din rezerva valutara, acestea fiindderulate cu prioritate fata de alte operatiuni. De altfel, baniiimprumutati de la FMI merg chiar in rezerva BNR, care ii poateutiliza pentru a stabiliza cursul. Anul trecut Fondul a acceptatinsa, in premiera, ca o parte din transele trase sa mearga directin contul Finantelor, pentru a sustine platile bugetare.
Statul are si alternativa de a apela la pietele internationalede capital pentru a-si refinanta datoria cand aceasta ajunge lascadenta. Accesul la pietele internationale ar trebui sa fie multmai facil atunci, pe masura ce economiile isi vor reveni din unadin cele mai dure crize mondiale. Deja perceptia investitorilorasupra riscului s-a imbunatatit, prima ceruta pentru a imprumutabani Romaniei coborand la 245 de puncte de baza in prezent, de lavarfuri de 700 de puncte de baza in trecut. Aceasta inseamna ca uninvestitor trebuie sa plateasca o prima de 24.500 de euro pentru aasigura impotriva riscului de default bonduri romanesti pe cinciani in valoare de un milion de euro.
Pe baza sumelor deja imprumutate, 2012 se profileaza cu un varfde plata - reprezentand doar principalul - de 4,8 mld. euro, intimp ce pentru 2013 scadentele ajung la 4,2 mld. euro.
Nici in 2010 Finantele nu vor avea insa o sarcina usoara. Statulare de acoperit o emisiune de eurobonduri de 700 de milioane deeuro care ajunge la scadenta si inca 1,4 mld. din bonduri pe carele-a vandut in toamna trecuta bancilor locale. De altfel, Finanteleintentioneaza ca pana la sfarsitul primului trimestru sa atraga depe pietele internationale pana la un miliard de euro, prin vanzareade euro-bonduri.
La acestea se adauga scadente la titlurile de stat in lei, inconditiile in care mare parte din sumele imprumutate anul trecut pepiata interna au scadente scurte.
"Problema noastra este ca datoria publica creste repede dincauza deficitului bugetar foarte mare", apreciaza Dumitru. Datoriapublica se apropie acum de 30% din PIB, nivelul fiind la jumatatefata de plafonul impus de acordul european de la Maastricht, insadublu fata de cele inregistrate in urma cu cativa ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
