"Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»", a afirmat Ponta, invocând necesitatea de a fi asigurată predictibilitatea.
Miercuri, ministrul-delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat că sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut prin ordonanţă de urgenţă cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior.
Aflat la Viena în ianuarie 2013, Ponta susţinea că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015 şi că a discutat pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom, iar ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă, spunea că redevenţele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeană, "undeva la 20-30%, cel puţin".
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) anunţa că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar va fi diferenţiat în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile.
Ulterior, în vara aceluiaşi an, Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.
Premierul a continuat şi ulterior să anunţe că Guvernul discută cu reprezentanţii companiilor petroliere despre un nou sistem de redevenţe "la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari", asigurând că proiectul va fi lansat în dezbatere la începutul anului 2015.
El preciza, în vara acestui an, că Guvernul lucrează împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem de redevenţe diferenţiat privind exploatările terestre şi cele maritime şi explica faptul că noua lege a redevenţelor va fi aplicabilă oricăror noi contracte de concesiune.
În ceea ce îl priveşte, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma că, dacă va fi întrebat, va comunica ANRM şi Ministerului Finanţelor să ia o decizie privind noile redevenţe la petrol şi gaze "după alegerile prezidenţiale".
Pe tema redevenţelor, Ponta a avut numeroase discuţii, inclusiv în Statele Unite, la Houston, cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Halliburton, din sectorul petrolier.
Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.
Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.
Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.
