Premierul i-a propus preşedintelui o întrevedere după ce Băsescu a anunţat luni-seară că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.
Guvernul Ponta a venit cu două valuri de majorări de taxe în acest an, iar în 2014 va fi al treilea val.
La discuţia de la Palatul Cotroceni au mai participat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, ministrul finanţelor publice Daniel Chiţoiu şi ministrul bugetului Liviu Voinea.
Preşedintele Traian Băsescu nu va semna memorandumul cu FMI şi va respinge Legea bugetului, urmând să sesizeze Curtea Constituţională, procedură care nu a mai fost folosită niciodată de un preşedinte în ultimii 23 de ani, a declarat premierul Victor Ponta după întâlnire.
Analiştii apreciază că amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI va avea consecinţe limitate pe termen scurt, dar percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine.
Decizia de amânare a semnării memorandului nu a rămas ieri fără consecinţe pe pieţele financiare: pe piaţa valutară cursul leu/euro a crescut de la 4,4310 şi s-a apropiat de 4,48 lei/euro, maximul ultimelor două luni, randamentele la titlurile de stat tranzacţionate pe piaţa secundară au crescut cu aproximativ 10-15 puncte de bază, iar dobânzile pe termen scurt de pe piaţa monetară au crescut uşor, în jur de 10 puncte de bază. Discutarea în boardul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, va fi amânată deoarece documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.
FMI a transmis ieri o notă prin care a arătat că monitorizează evoluţiile şi aşteaptă o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a asigura atingerea ţintei de deficit agreate înainte de a transmite pachetul de politici la boardul executiv al FMI.
Iar Comisia Europeană a amintit prin vocea lui Simon O'Connor, purtătorul de cuvânt al comisarului Olli Rehn, că România trebuie să respecte recomandările Consiliului UE privind reformele structurale şi măsurile bugetare, indiferent dacă semnează sau nu memorandumul cu FMI, potrivit Mediafax.
Economiştii califică tensiunile apărute ca fiind „o falsă criză“ şi spun că România are în continuare acord cu instituţiile financiare internaţionale şi, în plus, există compactul fiscal european care nu permite derapaje ale politicii fiscale. O altă consecinţă a deciziei preşedintelui ar fi ca România să intre în 2014 fără un buget aprobat. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va returna Parlamentului proiectul bugetului de stat pe 2014 dacă nu se va renunţa la creşterea accizei la combustibili, propusă de guvern.
Guvernul a adoptat la jumătatea lunii noiembrie proiectul de buget pentru anul 2014, un buget criticat pentru că se bazează pe o serie de noi taxe.
Bugetul a fost aprobat de comisiile de specialitate din Parlament şi urmează să fie discutat şi în plen.
Mărul discordiei dintre preşedinte şi guvern - acciza de 7 eurocenţi
Acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant care va fi aplicată în 2014 are un impact evaluat de guvern la 2,28 mld. lei, din care pe accize 1,84 mld. lei, iar pe TVA 0,44 mld. lei. Banii colectaţi ar urma să fie vărsaţi într-un fond pentru investiţii în infrastructura rutieră.
Preşedintele a afirmat că nu îşi va asuma această măsură pe care o consideră „antieconomică, împotriva intereselor României şi a şanselor de relansare economică“. Şeful statului a mai spus că avertizează şi Guvernul şi Parlamentul „să renunţe la minciună“, pentru că neaplicarea acestei taxe se recuperează prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de lei la Ministerul Dezvoltării Regionale, precum şi din excedentul la plata serviciului datoriei, de unde se pot lua cel puţin 600 mil. lei, potrivit Mediafax.
Premierul Victor Ponta a declarat ieri în faţa grupurilor parlamentare USL că anual va fi alocată construcţiei de autostrăzi o sumă cuprinsă între 750 de milioane şi un miliard de euro din acciza la combustibil, Parlamentul şi Guvernul urmând să decidă în fiecare an în ce direcţie alocă această resursă suplimentară.
Cinci asociaţii ale oamenilor de afaceri români şi străini care reunesc sute de companii şi au sute de mii de angajaţi au criticat în termeni neobişnuit de aspri ultimele decizii fiscale ale Guvernului român care urmează să fie aplicate în 2014. În preajma definitivării bugetului, cu câteva zile înainte ca acesta să ajungă pe masa Parlamentului, cele cinci asociaţii - Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Consiliul Investitorilor Străini (CIS), Consiliul Investitorilor Români (CIR), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBLS) - au susţinut, că politica guvernului de majorare a unor taxe va avea un impact direct nu doar asupra companiilor vizate, ci şi a consumatorului.
Reacţia FMI şi a Comisiei Europene la decizia preşedintelui Băsescu
FMI
Pe parcursul unei misiuni recente, o echipă de experţi ai FMI a convenit prin consultare cu autorităţile române asupra politicilor necesare pentru a finaliza prima evaluare a acordului stand-by al României cu Fondul, inclusiv politicile necesare pentru a limita deficitul fiscal la 2,2% din PIB în 2014. Avem cunoştinţă despre dezacordul preşedintelui Traian Băsescu cu Guvernul cu privire la măsurile concrete care ar urma să fie folosite pentru a atinge această ţintă. Staff-ul monitorizează evoluţiile şi aşteaptă o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a asigura atingerea ţintei de deficit agreate, înainte de a transmite pachetul de politici la Consiliul Executiv al FMI.
Comisia Europeană
România trebuie să respecte recomandările Consiliului UE privind reformele structurale şi măsurile bugetare, indiferent dacă semnează sau nu memorandumul cu FMI, a declarat într-o conferinţă de presă Simon O’Connor, purtătorul de cuvânt al comisarului Olli Rehn. Întrebat care sunt consecinţele refuzului preşedintelui Traian Băsescu de a semna memorandumul cu FMI, Simon O’Connor a precizat că decizia aparţine Bucureştiului. „Din punctul de vedere al Comisiei este foarte simplu. România a aplicat pentru acordul preventiv şi, bineînţeles, România trebuie să decidă dacă doreşte să continue programul care a fost convenit în vară.“ Oficialul european a mai precizat că, „indiferent ce alegere face România, este esenţial să implementeze complet recomandările Consiliului (UE) din iulie“. Recomandările includ „măsuri fiscale pentru a asigura îndeplinirea ţintelor bugetare stabilite, precum şi reforme structurale ample pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă a României şi pentru a ridica potenţialul de creştere economică“. „Pentru noi asta este important, iar, în ceea ce priveşte acordul, România trebuie să ia o decizie. Vom aştepta această decizie“, a mai spus Simon O’Connor. Mediafax
Ce spun analiştii despre consecinţŢele amânării semnării memorandumului cu FMI
Ionuţ Dumitru, Raiffeisen:
Investitorii nu se sperie atât de uşor. În general lucrurile sunt incerte în România. Investitorii străini sunt interesaţi mai degrabă de continuarea reformelor structurale din România, iar neaprobarea memorandumului cu FMI nu îi va influenţa semnificativ, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen. „În mod firesc percepţia investitorilor este influenţată în mod negativ, însă nu trebuie să exagerăm. Impactul este limitat, nesemnificativ aş spune. În general lucrurile sunt incerte în România, iar investitorii nu se sperie atât de uşor. Ei urmăresc mai degrabă ca reformele structurale să continue. Este o situaţie dificilă, însă poate fi depăşită.“ În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor la care România ar putea să se împrumute, Dumitru spune că este prematur pentru a se pronunţa.
Vlad Muscalu, ING:
Memorandumul cu FMI este doar un strat al încrederii investitorilor străini. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank, spune că nesemnarea memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu are o influenţă negativă asupra încrederii investitorilor pe termen lung şi chiar dacă s-ar îndepărta acest strat care alcătuieşte încrederea investitorilor, mai sunt şi altele, precum agenţiile de rating. „Sunt destule mecanisme prin care să îndrepţi politica fiscală pe o traiectorie pozitivă. Nu se poate spune că aşteptările privind politica fiscală se pot deteriora“, a declarat Muscalu. El spune însă că în această dimineaţă s-a văzut o influenţă a anunţului preşedintelui Traian Băsescu că nu va aproba memorandumul cu FMI. Cursul a urcat astăzi la peste 4,46 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni.
Dragoş Cabat, analist:
Respingerea memorandumului cu FMI nu influenţează percepţia investitorilor. Ei ştiu că este luptă internă. Refuzul preşedintelui de a semna memorandumul cu FMI nu va avea niciun impact asupra percepţiei investitorilor străini, pentru că aceştia ştiu că este vorba de o bătălie politică internă. „O influenţă negativă ar putea exista numai în cazul în care acordul nu se mai semnează. Ceea ce se întâmplă acum este o presiune din partea preşedintelui care încearcă să obţină ceva pe care îl consideră necesar (eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi- n.red.). Este clar că niciuna din părţi nu vrea să cedeze“, comentează analistul financiar Dragoş Cabat.
Dan Bucşa, economist UniCredit Research la Londra
Există două opţiuni. O variantă ar fi ca Guvernul să decidă să transmită scrisoarea de intenţie semnată de guvernatorul BNR, ministrul finanţelor şi ministrul bugetului, fără avizul preşedintelui. A doua variantă ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situaţie în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenţie trimisă de România în ianuarie, şi nu în decembrie. Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranşă pusă la dispoziţie de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenţie.
Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by are o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români apreciază ancora de credibilitate oferită de FMI, iar pe de altă parte Fondul ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală şi de Est care a finalizat două acorduri stand-by de când a început criza financiară mondială.
Pe termen scurt, consecinţa negativă a deciziei preşedintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI. Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este mică în prezent. Dacă România nu va reuşi să se pună de acord cu FMI în ceea ce priveşte problemele de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanţelor publice.
Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank
Important este faptul că acordul rămâne învigoare. Percepţia investitorilor, precum şi efectele asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare depind de cât de mult va dura această situaţie de incertitudine. Cu cât amânăm mai mult luarea unei decizii, cu atât mai mult impactul va fi mai negativ. Deja s-au făcut resimţite efectele asupra pieţelor financiare: pe piaţa valutară cursul leu/euro a crescut de la nivelul de 4,4310 şi a atins un vârf de 4,4780, randamentele la titlurile de stat tranzacţionate pe piaţa secundară au crescut cu aproximativ 10-15 puncte de bază, iar dobânzile pe termen scurt de pe piaţa monetară au crescut uşor, în jur de 10 puncte de bază. Actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte percepţia investitorilor faţă de România, oferind o anumită asigurare investitorilor că România va menţine stabilitatea macroeconomică.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
