Un ministru câştigă 1.000 de euro net pe lună, de zece ori mai puţin decât un CEO al unei companii mari, iar responsabilităţile sunt similare.
"Când ai un post cu responsabilităţi enorme, în care semnezi, în care îţi asumi semnătura altora, în care iei decizii şi spui «aici merge sau aici nu merge», în care dai autorizare să se cheltuie sau nu banul public, trebuie să ştii că o faci recompensat corect de societate. Subplătirea înaltei administraţii invită la corupţie şi, pe viitor, România trebuie să rezolve şi această problemă, nu numai a pensiilor şi salariilor, care e foarte importantă, dar trebuie să rezolve problema plăţii corecte a administraţiei, în special în zona managementului administrativ. Altfel, nu vom avea management bun în administraţie sau vom avea manageri care-şi completează veniturile", a declarat ministrul demis al justiţiei.
Cătălin Predoiu a mai spus că, în opinia sa, această "vulnerabilitate" trebuie să fie înlăturată.
O administraţie eficientă trebuie să fie o administraţie bine plătită
În opinia lui Predoiu, şi absorbţia fondurilor europene depinde de modul în care funcţionează administraţia, acesta fiind un motiv în plus pentru luarea de măsuri care să asigure remunerarea corectă a personalului din domeniu.
"Dubiile în legătură cu capacitatea României de a-şi asuma un viitor fără rezerve şi fără erori în parcursul european cresc. Când ai un partener care vezi că aleargă din ce în ce mai încet, începi să-ţi pui problema de ce mai eşti partener cu el. Noi nu trebuie să ajungem în această situaţie, România a avut o şansă istorică prin aderarea la UE, ea nu trebuie ratată, iar fondurile europene sunt parte din acest mecanism, iar ele depind de modul în care funcţionează administraţia. Este foarte adevărat că o administraţie eficientă trebuie să fie o administraţie bine plătită", a spus Predoiu.
Ministrul demis al justiţiei a mai afirmat, cu acelaşi prilej, că administraţia poate să ajute mediul de afaceri prin transparentizarea operaţiunilor sale.
"Vorbim despre transparenţă, pentru că ea asigură egalitatea de şanse, pentru că asigură performanţa, o selecţie bazată pe valoare, şi nu pe trişarea competiţiei. În ultimă instanţă, transparenţa şi integritatea asigură respectul drepturilor cetăţenilor, fie că-i privim ca pe nişte consumatori ai unor produse economice, fie că-i privim ca beneficiari ai actului administrativ. Avem nevoie de mai multă transparenţă, pentru că atât în administraţia publică, cât şi în mediul de afaceri ne confruntăm cu fenomene de corupţie", a spus Cătălin Predoiu.
Predoiu a adăugat că, plecând de la aceste premise, businessul, comunitatea de afaceri reprezintă o platformă nu numai de dezvoltare a României, dar şi "de conectare a ei la UE, la spaţiul euro-nord atlantic pentru care am optat cu mulţi ani în urmă".
În opinia lui Predoiu, comunitatea de afaceri nu poate fi doar formală, aşa cum nu pot fi semnate tratate şi după aceea să fie făcut altceva decât transmite spiritul acelor tratate.
"În mod concret, nu poţi să te prezinţi în rândul statelor membre dacă nu depui permanent eforturi pentru combaterea corupţiei şi pentru a asigura o platformă de afaceri compatibilă bazată pe regula de drept şi pe competiţia onestă", a mai spus Predoiu.
Este important de unde vin banii
Demnitarul a subliniat că bani sunt peste tot în lume şi grupuri de afaceri pot veni din multe părţi, dar important este de unde vin acei bani şi pe ce set de valori şi pe ce practici se bazează grupurile care vin la noi în ţară şi, la rândul lor, ce practici promovează în contact cu ceilalţi parteneri economici şi cu administraţia.
"Ca cetăţean, prefer să trăiesc într-o ţară cu economie care lucrează după regula competiţiei loiale, lucrează după regula transparenţei în condiţii de integritate. Ca cetăţean, nu vreau să plătesc un produs mai scump decât face, doar că în costul produsului respectiv este inclusă şi mita care a fost dată de companie şi alte servicii netransparente care intră în economia gri sau chiar economia neagră", a mai spus Predoiu.
El a precizat că transparenţa în mediul de afaceri poate fi asigurată în primul rând prin legi foarte clare, iar la acest capitol nimeni nu poate contesta că România a făcut eforturi remarcabile cu rezultate certe.
"Discutăm despre un anumit tip de viitor pe care România îl merită şi pentru care trebuie să se lupte. Un viitor în care trebuie să se bazeze pe un mediu de afaceri nu numai eficient, ci şi curat. Un mediu de afaceri nu numai profitabil, ci şi transparent. Business înseamnă profit, omul de afaceri vrea să scoată bani. Nimic mai firesc. Este o obligaţie, o obligaţie faţă de angajaţi, este o obligaţie faţă de acţionari, iar dacă vorbim de micile afaceri, este o obligaţie faţă de propria familie, pentru că altfel nu-şi poate asigura resursele traiului propriu. Dar este foarte important cum faci acest profit, pentru că profitul obţinut într-un mod care îi dezavantajează pe ceilalţi înseamnă mai târziu subminarea propriei afaceri", a mai arătat Predoiu.
El a adăugat că nici cel mai puternic om de afaceri, cu cele mai întinse conexiuni, cu cele mai nelimitate resurse, nu poate rămâne neafectat dacă economia per ansamblu este subminată de practici neconcurenţiale, de corupţie, de lipsă de integritate.
"Din păcate, în ultimii ani viaţa a demonstrat că în societatea românească şi în economie există în continuare corupţie, şi poate că aceasta este una dintre cauzele pentru care în România încă nu s-a structurat o categorie puternică de întreprinderi mici, de întreprinderi mijlocii, de clasă de mijloc", a mai spus Predoiu.
El a dat ca exemplu Germania în ceea ce priveşte structurarea clasei de mijloc. Predoiu a precizat că economia germană se sprijină foarte puternic nu numai pe marile concerne industriale, "ci mai ales pe o foarte puternică şi dinamică clasă de mijloc, care provine din rândul businessului mediu".
"Această structură a mediului economic are impact nu numai în viaţa afacerilor, are impact şi în viaţa civică, şi în viaţa politică, pentru că o pătură de IMM-uri puternice înseamnă patroni mulţi, prosperi, angajaţi mulţi, în contact direct cu clientul, în contact direct cu patronul. Înseamnă conştiinţă civică, înseamnă forţa de a te apăra faţă de practicile administraţiei atunci când acestea încearcă să corupă mediul de afaceri cerând mită, condiţionând eliberarea de acte administrative, eliminându-i din concurenţa firească pe cei mai buni în favoarea celor mai performanţi, dar dispuşi la practici neloiale sau chiar nelegale", a explicat Predoiu.
El a mai spus că în urmă cu ceva mai mult timp un oficial al Băncii Naţionale vorbea de nevoia de a avea un capitalism real în România şi prin opoziţie de fragilitatea capitalismului românesc, care din păcate s-a sprijinit pe un anumit fel de a dobândi active, pe un anumit fel de a le administra şi, într-un final, pe un anumit fel de a se face administraţie în această ţară.
ANRMAP: am verificat 30.000 de documentaţii de atribuire
Preşedintele ANRMAP Cristina Trăilă (foto) a arătat la conferinţa MEDIAFAX Talks că instituţia a verificat din toamna anului 2011 peste 30.000 de documentaţii de atribuire în încercarea de înlăturare a operatorilor economici ce-şi folosesc abuziv drepturile, numărul contestaţiilor scăzând la jumătate.
"Din toamna anului trecut am început verificarea documentaţiilor de atribuire înainte de începerea unei proceduri de achiziţie publică. Nu a fost simplu. Nu a fost simplu nici să iei aşa o măsură, pentru că vă imaginaţi că toti cei implicaţi într-un asemnea proces nu au o mare deschidere spre astfel de măsuri", a declarat preşedintele Autorităţii la conferinţa "Transparency and Business - Transparenţa
şi mediul de afaceri", organizată de
Camera de Comerţ Româno-Germană, Ambasada Germaniei şi agenţia Mediafax.
Ea a spus că Guvernul a luat o asemenea măsură, şi-a asumat acest lucru extrem de dificil şi din toamna anului trecut au fost verificate peste 30.000 de documente de atribuire.
"Cei de la Banca Mondială ne-au spus: «Bine, dacă aţi făcut lucrul acesta în perioada aceasta de timp atât de scurtă, înseamnă că puteţi face mult mai multe lucruri». Şi colegii mei au făcut într-adevăr eforturi extraordinare", a arătat Trăilă.
Ea s-a referit la elimnarea criteriilor restrictive, a acelor criterii de selecţie şi calificare ce conduc către un anumit operator economic.
"Şi ştiu bine că mulţi v-aţi confruntat cu astfel de probleme", s-a adresat Trăilă publicului.
Potrivit preşedintelui ANRMAP, acesta a fost unul dintre punctele din planul de măsuri adoptat cu reprezentanţii Comisiei Europene, iar aceste elemente apar în raportul de audit al Comisiei.
Cristina Trăilă a precizat că un prim rezultat este acela că numărul de contestaţii pe procedurile de achiziţii publice a scăzut la jumătate.
"Aş spune că pe de-o parte operatorii economici cred că acele documentaţii sunt elaborate într-un mod corect, pe de altă parte eliminăm acei operatori economici care încearcă să abuzeze de acest drept pe care îl au de a contesta", a subliniat Trăilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
