În timp ce premierul se declară încântat de legea bugetului, Consiliul Fiscal a criticat proiectul, susţinând că el „consfinţeşte un derapaj de proporţii“.
„În pofida tuturor criticilor corului bocitoarelor, este un proiect bun pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune. Avem în vedere o creştere economică de doar 5,5%, în condiţiile în care toată lumea prognozează o creştere mai mare a PIB-ului. Prevede venituri estimate cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017 şi este pentru prima dată când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro“, a declarat ieri premierul.
La o creştere economică estimată de 5,5%, PIB-ul va ajunge, potrivit proiectului legii bugetului, la 907,8 miliarde de lei. Proiectul de buget se bazează pe un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro, caz în care PIB-ul exprimat în euro ar fi de 199,5 mld. euro. BNR nu face previziuni pe curs, dar, cum leul este sub presiune, mulţi analişti economici văd la finalul lui 2018 un curs mediu de 4,7-4,8 lei pentru un euro, ceea ce ar face ca PIB-ul exprimat în euro să nu sară de 190 mld. euro.
Guvernul a adoptat ieri proiectul de buget pentru 2018 care va fi înaintat Parlamentului şi adoptat, foarte probabil, înainte de sărbători. Potrivit proiectului, veniturile bugetului general consolidat ar urma să crească în 2018, faţă de 2017, cu 11,6%, în vreme ce cheltuielile vor avansa cu 11,9%. Veniturile totale ale statului ar urma să crească cu 30,7 mld. lei, până la 287,5 mld. lei (31,7% din PIB). În aceeaşi vreme, cheltuielile ar urma să crească şi ele cu 32,7 mld. lei, până la 314,4 mld. lei (34,6% din PIB). Totul pe o creştere economică proiectată de 5,5%.
„Suntem consecvenţi în ceea ce priveşte priorităţile - sănătate, educaţie, infrastructură, creşterile fiind de 17% la sănătate, 16% la educaţie, iar pe investiţii o creştere cu 42% faţă de 2017“, a spus premierul.
Consiliul Fiscal critică însă proiectul: „Consfinţeşte un derapaj de proporţii, care continuă să se lărgească, de la exigenţele braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere“.
Consiliul Fiscal spune că a identificat riscuri neobişnuit de ridicate legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii.
Consiliul precizează că a decis elaborarea unei opinii preliminare, opinia completă urmând să fie finalizată în săptămâna 11-15 decembrie 2017. Astfel, Consiliul acuză politica fiscală prociclică, ce duce la o adâncire a deviaţiei faţă de obiectivul pe termen mediu, în contradicţie cu regulile fiscale. „Construcţia bugetară ţinteşte un deficit situat uşor sub nivelul de referinţă de 3% din PIB aferent braţului corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC). Indiferent însă de nivelul estimat al excesului de cerere (de menţionat că persistă diferenţe semnificative între evaluările Comisiei Naţionale de Prognoză - CNP - şi cele mai recente evaluări disponibile din partea Comisiei Europene - CE - cu privire la dimensiunea ritmului de creştere a PIB potenţial şi efectiv, evaluările CNP fiind substanţial mai optimiste), construcţia bugetară consfinţeşte un derapaj de proporţii şi care continuă să se lărgească şi în 2018 de la exigenţele braţului preventiv al PSC, preluate de altfel şi în legislaţia naţională“.
Consiliul mai spune că scenariul macroeconomic este mai degrabă optimist, cu parametri apar situaţi în partea superioară a intervalului posibilităţilor: “Balanţa riscurilor inclinată spre evoluţii mai puţin favorabile celor luate în calcul“.
În opinia Consiliului, veniturile din TVA prognozate pentru 2018 apar drept semnificativ supraevaluate, iar situarea deficitului sub plafonul de 3% din PIB depinde în mod semnificativ de venituri cu caracter excepţional.
