România crede într-o Uniune Europeană „puternică, unită, solidară“, şi nu într-o „Europă cu două viteze”, a susţinut preşedintele Klaus Iohannis înainte de a pleca, ieri, la Consiliul European care a început aseară la Bruxelles şi care urmează să abordeze tema unui răspuns la Brexit şi să examineze, pentru prima dată, ipoteza unei Uniuni care să se dezvolte în „cercuri concentrice”.
„Nu, noi dorim o Uniune Europeană unită şi puternică, iar acest lucru a fost şi va fi prezentat ca poziţie a României şi de mine. Consolidarea UE poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state este întărită, nu slăbită. Este foarte adevărat că şi acum putem să constatăm că nu toată lumea se mişcă cu aceeaşi viteză. Faptul că avem o Europă cu mai multe viteze este o constatare facilă, aşa se întâmplă acum, dar nu înseamnă că asta vrem să se întâmple şi pe viitor”, a declarat preşedintele.
Sunt aproape două săptămâni de când Europa a intrat într-o agitaţie rară. La 1 marie Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a prezentat un proiect de reformă a UE care descrie cinci scenarii posibil de urmat – cel mai puternic dintre acesta fiind o Europă cu două viteze sau una a cercurilor concentrice. Însă fiecare întelege din această Europă cu două viteze ce vrea: scepticii, cu România printre ei, vorbesc de o încercare a celor puternici de a se izola de cei mai puţin dezvoltaţi economic; cei optimişti spun că UE va merge spre o integrare mai amplă, dar potrivit puterilor fiecăruia dintre membrii Uniunii.
„Punerea în discuţie a temei nu se referă doar la viitorul Uniunii, ci, evident, în acelaşi mod, la viitorul României, România fiind parte a Uniunii Europene. Fac încă o dată precizarea că suntem chiar la începutul fazei de dezbatere, plecând, sigur, de la Carta Albă - cele cinci scenarii propuse de preşedintele Comisiei”, a spus preşedintele. Potrivit acestuia, primele concluzii vor fi discutate la Consiliul European din decembrie 2017.
Proiectul lui Juncker a primit OK-ul Parisului şi al Berlinului, poziţie la care s-au raliat Roma şi Madridul. Unghiurile dezbaterii lasă să se vadă că, de fapt, Juncker nu a fost decât o faţadă, iar cele cinci scenarii ale sale, doar o modalitate de a crea impresia că există alegere.
