Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Problema Băncii Naţionale nu este când se va retrage guvernatorul Mugur Isărescu, ci când nu va mai fi domnul Adrian Vasilescu

21 feb 2016 Autor: Cristian Hostiuc

Legea dării în plată a prins Banca Naţională în ofsaid, ca niciodată. Mai ales din punctul de vedere al comunicării către public.

De mai bine de patru luni, de când a apărut această lege controversată în Parlament şi în spaţiul public, Banca Naţională nu reuşeşte să convingă în primul rând parlamentarii - pentru că ei votează sau nu legea - să-i accepte argumentele şi implicit amendamentele: Prima casă să nu fie inclusă în această lege, să existe un plafon maxim de 150.000 de euro pentru ca un activ să fie dat în plată, cazurile sociale să fie considerate cele pentru care rata lunară de plată să depăşească mai mult de 65% din veniturile debitorului.

Explicaţiile şi ameninţările BNR şi ale bancherilor de genul: “România va avea de suferit şi va plăti... miliarde de euro, dacă programul Prima casă va fi inclus în Legea dării în plată; Tinerii vor fi cel mai afectaţi în viitor pentru că nu vor mai putea să-şi ia o casă cu un avans atât de mic şi la un cost aât de mic; Cine îşi va mai permite să vină cu un avans de 30-40%? Legea nu este făcută pentru cei care au cazuri sociale, ci pentru cei care au vrut să facă o afacere şi nu le-a ieşit; Ratingul României va creşte tocmai acum, când am ajuns să ne împrumutăm la cel mai scăzut cost istoric; Băncile vor avea de suferit şi nu vor mai da credite în viitor; România va arăta că nu-şi onorează obligaţiile etc.” nu au ţinut sau nu au obţinut suficiente voturi în discuţiile de la Senat.

De-o parte şi de alta a discuţiilor pe această lege - care presupune că un debitor poate preda băncii cheile apartamentului în orice moment, fără să mai fie urmărit, executat silit dacă există o diferenţă între valoarea creditului şi valoarea de piaţă a bunului imobiliar - s-a aruncat cu vorbe mari: milioane, miliarde, tribunal, procese, securişti, mincinoşi etc.

Iniţiatorul Daniel Zamfir, deputat PNL, şi cei care sprijină legea sunt acuzaţi că o promovează din motive electorale (în votul din decembrie, din Parlament, aproape toată lumea de la putere şi din opoziţie a votat pentru) şi că, mai mult decât atât, în spate se află cei care au vrut să facă o afacere în real estate şi au pierdut, iar acum nu mai vor să plătească creditele luate.

La dezbaterea de miercuri de la Realitatea TV, care a adus în platou un viceguvernator al BNR (Bogdan Olteanu) şi un preşedinte de bancă (Dan Pascariu - UniCredit), alături de cei care susţin legea, cel mai prost cred că a ieşit Banca Naţională.

Argumentele viceguvernatorului Olteanu, seci şi reci, juridice şi ameninţătoare, au fost aruncate în aer de argumentele logico-populiste ale susţinătorilor: de ce banca să nu împartă şi ea riscul cu debitorul; de ce firmele pot să dea în plată şi persoanele juridice nu; dacă băncile nu mai vor să dea Prima casă, este obligaţia guvernului să vină cu altă soluţie; băncile nu au vrut să negocieze de bunăvoie în cei şapte ani, ci doar atunci când justiţia nu le-a dat câştig de cauză; este o lege care îi aduce pe bancheri la masa negocierilor cu debitorii, astfel încât şi aceştia să aibă o şansă etc.


Citiţi şi
OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF: Nu este vina clienţilor că au ajuns să aibă încredere mai mult în Piperea şi Zamfir decât în bancheri. Poate creşterea avansului să fie acoperită de scăderea preţului apartamentelor?

De ce vrea Isărescu Legea dării în plată: cele cinci motive


Ce argumente poţi să vinzi publicului la aceste afirmaţii ale susţinătorilor legii? Conducerea BNR - Mugur Isărescu, Bogdan Olteanu, Liviu Voinea, Nicolae Cinteză, Eugen Rădulescu - încă nu le-a găsit.

În toată această dezbatere publică, Băncii Naţionale i-a lipsit domnul Adrian Vasilescu, paratrăsnetul care a ferit Banca Naţională în douăzeci de ani de foarte multe roşii, ouă, înjurături etc. Adrian Vasilescu a fost prezent la o singură dezbatere Realitatea TV, în decembrie, în care a încercat să liniştească discuţia.

Vocea şi umbra guvernatorului Mugur Isărescu pentru public în toţi aceşti ani, nu a mai fost în prim-plan ca să explice - în fraze comune, banale, dar de bun simţ, încărcate de istorie - ce înseamnă o asemenea lege şi pentru cei care nu au cultură economică şi nici nu sunt obligaţi să aibă.

Cei 99% din oameni pentru care economia nu înseamnă hrana lor de zi cu zi vor să înţeleagă cum stau lucrurile şi mai ales de ce, în fraze simple şi, repet, banale. Dacă mai iese şi cineva la tablă, şansa de înţelegere este mult mai mare.

Învârtindu-se în acelaşi cerc, al BNR, economiştii şi bancherii ajung să nu mai aibă un limbaj comun cu strada, cu publicul, până la urmă cu clienţii lor, de pe urma cărora trăiesc şi sunt plătiţi. Ei au ajuns să se aprobe reciproc în ceea ce spun sau fac şi constată, după două decenii, că România este cum este şi că românii nu au cultură economică, după cum spunea Dan Pascariu. Iar aceasta a fost cauza pentru care au luat credite de la bancă fără să ştie la ce se înhamă.

Nu a fost problema bancherilor sau a BNR (care au toate cunoştinţele necesare de risc şi chiar s-au acoperit de acest lucru) că băncile au vândut astfel de produse de creditare ce au avut la bază francul elveţian, ci a fost problema oamenilor (care nu au cunoştinţe de risc), că le-au cumpărat şi au semnat. Aşa gândesc bancherii. Acest argument nu poate fi cumpărat deloc.

Adrian Vasilescu aducea în dezbaterea publică un grad ridicat de încredere, istoria şi cunoştinţele lui constituiau argumente, iar aroganţa instituţiei pe care o reprezenta lipsea. Mai mult decât atât, avea capacitatea de a asculta ce au de spus oamenii - o calitate extrem de rară -, fără să le explice acestora în discuţie şi în argumente că nu înţeleg nimic din complicatul mers al economiei. Autosuficienţa nu exista.

Douăzeci de ani a ţinut BNR ferită de furia celor de la FNI, a băncilor falimentare, de deprecierea leului sau de cei care au luat credite în franci elveţieni sau chiar în euro. BNR avea un om în faţa scărilor, care vorbea cu mulţimea şi era în mijlocul ei.

La Legea dării în plată, toţi şefii de bănci s-au ascuns în spatele BNR, în speranţa că banca centrală va rezolva lucrurile la nivel politic, aşa cum se întâmplă de 25 de ani.

Dar la Legea dării în plată nu a mai fost Adrian Vasilescu. BNR s-a trezit “goală” faţă în faţă cu publicul, reprezentat şi de deputatul PNL Daniel Zamfir sau de avocatul Gheorghe Piperea. Şi nu a ieşit deloc bine din dezbatere.

Problema Băncii Naţionale nu va fi atunci când va pleca din poziţia de guvernator Mugur Isărescu, ci atunci când nu va mai fi domnul Adrian Vasilescu să traducă către public complicatele explicaţii ale BNR în care se ascund şi “DA”-urile şi “NU”-urile în acelaşi timp.

Un guvernator al Băncii Naţionale sigur se va găsi, dar un comunicator bun, care să inspire încredere, linişte şi înţelegere în BNR publicului larg, va fi foarte greu de găsit. Iar asta s-a văzut cel mai bine la discuţiile privind Legea dării în plată.

 
Cuvinte cheie:
Opinie
, Cristian Hostiuc
, Adrian Vasilescu
, BNR
, Lgea darii in plata
, banca nationala
, bancheri
, credite
, debitor
, mugur isarescu
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide