Eveniment

Problema bugetului nu e că deficitul va depăşi 3% din PIB, ci că acesta nici nu trebuia să existe

Problema bugetului nu e că deficitul va depăşi 3% din...

Autor: Iulian Anghel

31.03.2017, 17:10 3126

Avem excedent bugetar pe primele două luni, spune Viorel Ştefan, ministrul finanlelor”: În ciuda tuturor porocilor care anunţau dezastrul, iată că pe două luni stăm pe excendent!”.

“Veştile bune din economie confirmă faptul că programul de guvernare poate aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor, fără a afecta echilibrele macroeconomice. Dacă programul va fi pus în practică, punct cu punct, vom reuşi să relansăm economia naţională şi vom aduce mai mulţi români în clasa de mijloc. Toate acestea, fără a depăşi pragul de 3% la deficitul bugetar!”, îl completează Liviu Dragnea, şeful PSD, singurul care ştie, după cum afirmă, programul de guvernare “din scoarţă în scoarţă”.

Ca doi gospodari pricepuţi Stefan şi cu Dragnea au băgat cozonacul în cuptor şi acum se învârt în jurul lui: uite ce frumos creşte!

Vorbind însă de excedent şi de deficit, cei doi demnitari trec sub tăcere lucruri esenţiale: ce se întâmplă dincolo de smalţul cifrelor? Ce este în cozonacul care se umflă?

O discuţie despre excedenul de la două luni şi despre deficitul de peste următoarele luni şi de la finalul anului este târzie pentru că cele mai multe dintre capitolele de cheltuieli nu mai pot fi schimbate. Dar nu trebuie să-i fie permis guvernului să spună “alb”, acolo unde este “negru”. Dacă guvernul nu explică de unde vine excedentul şi unde se duce deficitul, atunci trebuie să explice alţii.

Excedentul cu care se laudă Viorel Ştefan vine contr-o completă ignorare a investiţiilor în prima parte a anului. Poate a fost vremea mai proastă ca în alţi ani, poate noua administraţie nu a început încă să funcţioneze la întreaga capacitate, nu ştim. Ştim că excedentul la două luni este de 391 de milioane de lei, dar cheltuielile totale cu investiţiile (cheltuielile de capital şi cele făcute în proiectele finanţate de UE) au fost, în aceeaşi perioadă, de doar 916 milioane de lei, faţă de 2,7 miliarde de lei în primele două luni din 2016, adică de trei ori mai mici. Iar viitorul deficit nu va merge în proiecte de investiţii, acele investiţii invocate ori de câte ori unul sau altul din administraţie pomeneşte de nevoia de majorare a deficitului bugetar. Întreg deficitul bugetar merge şi anul acesta la acoperirea deficitului fondului de pensii care creşte de la 21 de miliarde de lei, anul trecut, la 28 de miliarde de lei anul acesta, echivalent a 3,5% din PIB. Altfel spus: deficitul bugetar de 3% din PIB la care se va ajunge la final de an (dacă nu cumva va fi depăşit) înseamnă 24 de miliarde de lei; dar acest deficit nu acoperă deficitul fondului de pensii de 28 de miliarde de lei. Iată, prin urmare, că pensiile nu cresc pentru că economia creşte, ci cresc pentru că cineva a decis să ne îndatorăm şi mai mult.

„Am convenit ca pe 25 aprilie, la ora prânzului, să trimitem programul nostru de măsuri care să securizeze respectarea deficitului, fapt pentru care am trimis tuturor ordonatorilor de credite o hârtie rugând ca până pe 5 aprilie să -mi comunice fiecare ce măsuri se pretează pe domeniul său de activitate, astfel încât noi să le integrăm şi până pe 25 aprilie să fim în stare să prezentăm Bruxelles-ului un plan de astfel de măsuri”, spune ministrul finanţelor.

Poate guvernul reuşeşte să se încadreze în 2017 în ţinta de deficit de 3% din PIB. Doar că acest deficit nu trebuia să existe. Nu la acest nivel. Prin urmare, corect ar fi ca guvernul să explice spre ce merge deficitul bugetar. Că merge în acoperirea deficitului fondului de pensii, în totalitate. Că generozitatea de azi a guvernului va fi plătită în anii ce vin.

Că lucrurile stau aşa, nu este nicio îndoială, dar să ştim. Şi dacă ştim asta, poate suntem cuprinşi şi de alte curiozităţi: pe ce se cheltuiesc concret, pe lângă salarii şi pensii, banii adunaţi la buget, de vreme ce avem nevoie de deficite din ce în ce mai mari, la creşteri anuale ale PIB de 4-5%.

În ultimii cinci ani, în “proiecte de investiţii” (din buget şi fonduri UE) au intrat 168 de miliarde de lei (peste 37 mld. euro), după cum arată datele Finanţelor. Cât înseamnă asta? Exact cât au fost toate veniturile bugetului consolidat într-un an ca 2010, peste veniturile din anii 2008 şi 2009 şi 75% din veniturile bugetului consolidat pe 2016. Cum de atunci vine Matteo Patrone, şeful BERD pentru România şi Bulgaria, şi se întreabă, aşa cum o face, într-un interviu publicat azi în ZF: „Câtă infrastructură aţi construit în ultimii cinci ani? Foarte puţină.” Păi cum adică am constuit noi foarte puţină infrastructură, de vreme ce am cheltuit, în investiţii, în ultimii cinci ani, 168 de miliarde de lei, cu 3 miliarde de lei peste tot ce strângea bugetul în gloriosul an 2008?

“Există o lipsă de continuitate a proiectelor în administraţia publică; există o lipsă de capacitate în designul proiectelor şi în procedurile de achiziţii pentru derularea proiectelor. Este nevoie absolută şi de o prioritizare a proiectelor”, mai spune acelaşi Matteo Patrone.

Dar trebuie să vină cineva de la BERD ca să spună aceste lucruri – pe care, le ştim, de altfel? Nu trebuia ca ministrul finanţelor sau şeful partidului de guvernământ, care face tot ce-i stă în putinţă să arate că are controlul asupra guvernului, să le spună?

Dacă le-ar spune ar trebui atunci să arate toate slăbiciunile construcţiei: că România se împrumută pentru consum, nu pentru construcţia de şosele şi autostrăzi; că şi acei bani care merg în “investiţii” se risipesc aiurea, iar în urma lor rămâne doar colbul miilor de kilometri din drumurile desfundate ale Românie.

În loc de asta, ni se anunţă noi şi noi proiecte. Nu avem nicio autostradă întreagă, dar ministrul dezvoltării Sevil Shhaideh ne anunţă că la autorităţile publice locale au depus 20.000 de proiecte, în valoare de 80 de miliarde de lei, pe Planlul Naţional de Dezvoltare Locală II. 80 de miliarde de lei de cheltuit în viitor, dar nimeni din administraţie nu poate să indice anul în care România va avea o autostradă de la un capăt la altul al ţării.

Iar cozonacul din cuptor creşte şi iar creşte şi toată lumea se bucură şi nu se mai întreabă ce au pus Dragnea, Ştefan şi Sevil Shhaideh în el.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO