„Suntem în proces de evaluare a celor mai bune soluţii privind clauzele abuzive. Nu am luat o decizie încă. Decizia trebuie luată până la 1 octombrie pentru că până atunci este amânată intrarea în vigoare“, a declarat ieri Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei prezent la BNR la colocviul cu tema „Relaţia client-bancă: perspective legislative“.
Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a arătat că nu există clauze abuzive acceptabile, iar orice clauză abuzivă trebuie să fie eliminată de îndată din orice contract, în condiţiile stabite de lege. „Cel care a beneficiat de clauze abuzive este dator, în condiţiile legii, să despăgubească pe cel care a fost păgubit.“
Caracterul abuziv îl stabileşte o instanţă judecătorească şi rămâne ca legiuitorul să stabilească care va fi instanţa care se va ocupa de aceste litigii şi în ce condiţii o anumită clauză este un abuz, a afirmat viceguvernatorul BNR.
Bancherii au obţinut iniţial un răgaz până în iulie şi apoi o prelungire până în octombrie, prin amânarea repetată a intrării în vigoare a unor prevederi din legea de aplicare a Codului de procedură civilă, care facilita eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit, dar pe care băncile îl vedeau ca pe un generator de pierderi de sute de milioane de euro. Prevederile, a căror aplicare a fost amânată, îi împuternicesc pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen atunci când constată existenţa acesteia într-un anumit caz.
„Noi evaluăm şi nivelul la care ar trebui judecate aceste litigii. Probabil că ştiţi că din partea sectorului bancar s-a propus ca ele să fie judecate de Înalta Curte.
Noi am urmărit, este adevărat, în ultima perioadă, atât în materie civilă, cât şi penală, o degrevare a Înaltei Curţi tocmai pentru a asigura roul acestei instanţe - acela de casaţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evident că va avea un cuvânt greu de spus în această privinţă. Nu vom putea, aşa cum la modul extrem s-a solicitat la un moment dat, ca aceste litigii să fie soluţionate în prima şi în ultima instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru că pentru asta ar trebui să modificăm şi Constituţia. Lucrurile sunt complexe şi necesită o analiză foarte bună înainte de a fi luată o decizie“, a declarat Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
El nu exclude o nouă amânare a legiferări şi a explicat că o soluţie poate fi Tribunalul Comercial, în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu doreşte să preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de credit.
Înfiinţarea unui tribunal comercial în Bucureşti, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolvenţa şi concurenţa neloială, a fost aprobată miercuri de guvern.
BNR a susţinut în diverse discursuri publice că procesele colective împotriva instituţiilor de credit privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar trebui să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă a populaţiei şi ar trebui judecate de o instanţă superioară.
Banca centrală a transmis Ministerului Justiţiei un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând că acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului, potrivit Mediafax. În iunie, BNR a transmis guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.
Viceguvernatorul BNR a susţinut că pe lângă impactul la nivelul bilanţurilor băncilor ar mai putea să existe două consecinţe legate de modul cum se va derula creditarea în continuare şi costul creditelor.
„Dacă în urma procesului de legiferare şi a activităţii judiciare se va trece dincolo de o limită a relaţiei contractuale între bănci şi clienţi este evident că volumul creditării va scădea. Costurile băncilor vor afecta volumul disponibil pentru creditare. Al doilea impact economic este cel privind costul creditelor. Când stabilesc acest cost băncile lucrează cu modele matematice. Bancherii sunt obligaţi să încorporeze riscurile. Dacă se constată că un credit aduce costuri suplimentare, băncile sunt obligate să încorporeze acel cost în costul creditelor viitoare“, a mai spus Olteanu.
Amânări repetate
Amânarea iniţială a aplicării prevederilor legale legate de clauzele abuzive a intervenit la solicitarea expresă a FMI, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea cunoscutei Ordonanţei 50, care obliga băncile să transparentizeze costurile creditelor. Legea prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.
În forma finală scrisorii de intenţie convenite cu FMI şi aprobată de Guvern săptămâna trecută, se menţionează: „Pentru a evita ameninţările la adresa stabilităţii financiare, autorităţile se vor consulta pe larg cu toate părţile implicate relevante ţinând seama şi de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a Codului de Procedură Civilă, finalizată de BNR. Autorităţile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor“, potrivit Mediafax.
Codul civil prevede ca aceste procese să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de curţile de apel. Dacă Guvernul acceptă să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare.
Ce au spus şi reprezentanţii ANPC şi MJ
Bogdan Nica, preşedintele ANPC
ANPC nu este duşmanul băncilor. Este prietenul consumatorilor.
Sunt de acord că înainte de a transpune o prevedere în Codul de Procedură Civilă care se poate aplica în toate speţele similare dintr-un contract trebuie să faci un studiu.
Este bine ca BNR să publice studiul legat de clauzele abuzive şi în baza studiului cei care legiferează să ia o decizie.
Legea 193 care va fi modificată probabil după 1 octombrie este singura care protejează consumatorii în faţa unor chichiţe ce ţin de anumite moduri de a face profit.
Oricât ne-am străduit şi noi şi BNR, inventivitatea unui comerciant va fi mai puternică. ANPC poate constata anumite abuzuri, iar decizia finală o ia instanţa. Ştim cât de greu şi de laborios este să ajungi la o hotărâre definitivă.
Un credit este până la urma un produs pe care ţi-l asumi. Problema este cât de informat este consumatorul, cât de bine ştie să gestioneze situaţia financiară, să nu se ajungă la prevederi contractuale pe care să nu le poată duce.
Calea dialogului ferm este singura cale pentru ca oamenii în calitatea lor de consumatori să aibă drepturile respectate şi să ştie foarte bine ce îşi asumă.
Florin Moţiu, secretar de stat, Ministerul Justiţiei
Suntem în proces de evaluare a celor mai bune soluţii privind clauzele abuzive. Nu am luat o decizie încă. Decizia trebuie luată până la 1 octombrie pentru că până atunci este amânată intrarea în vigoare a celor două texte.
Noi evaluăm şi nivelul la care ar trebui judecate aceste litigii. Probabil că ştiţi că din partea sectorului bancar s-a propus ca ele să fie judecate de Înalta Curte. Noi am urmărit, este adevărat, în ultima perioadă, atât în materie civilă, cât şi penală, o degrevare a Înaltei Curţi tocmai pentru a asigura rolul acestei instanţe - acela de casaţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evident că va avea un cuvânt greu de spus în această privinţă. Nu vom putea, aşa cum la modul extrem s-a solicitat la un moment dat, ca aceste litigii să fie soluţionate în prima şi în ultima instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru că pentru asta ar trebui să modificăm şi Constituţia. Lucrurile sunt complexe şi necesită o analiză foarte bună înainte de a fi luată o decizie în această privinţă. Experienţa europeană în această privinţă va fi utilă în a alege soluţiile cele mai potrivite.
Se urmăreşte echilibrul - consumatorul să fie protejat, dar în acelaşi timp să nu existe abuzuri în justiţie.
Reglementarea 193 este o transpunere a unei directive a UE. Libertatea noastră de activitate este limitată pentru că trebuie să acţionăm în litera şi spiritul directivei.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
