Piaţa internă slabă în care vânzările sunt reduse din cauza prelungirii crizei, la care se adaugă garanţiile cerute de bănci la o nouă solicitare de finanţare reprezintă principalele probleme pe care le reclamă antreprenorii români în activitatea lor curentă şi mai puţin costul creditelor, adică dobânda.
De asemenea, schimbările fiscale venite peste noapte - care le modifică business-planul, cum a fost euroacciza sau taxa pe stâlp, sunt „urâte“ de investitori şi îi fac să ia decizii de stopare a investiţiilor ca o reacţie de apărare la tot ce se întâmplă, ceea ce înseamnă stoparea achiziţiilor de noi echipamente şi a unor noi angajări, care se reflectă imediat în reducerea solicitărilor de noi credite la bancă.
„Problema e că nu avem piaţă internă, nu avem vânzări. Dacă aş putea vinde cât produc, costul unui credit nu e o problemă“, spune Marius Gaidoş, un antreprenor român din Lugoj, din domeniul industrial şi de construcţii, care deţine firma Dirksen Special Beton. El deţine un grup de trei companii cu o cifră de afaceri de aproape 3 milioane de euro.
Mai mulţi antreprenori români, la care s-au adăugat reprezentanţi ai unor companii locale şi directori din multinaţionale cu operaţiuni în zonă, au participat la Timişoara şi Oradea la o serie de întâlniri cu directori din Volksbank pentru a discuta despre situaţia economică din judeţele Timiş şi Bihor şi despre posibile soluţii de repornire a creditării. ZF este partener alături de Volksbank în acest proiect „România pe profit“.
Anii de criză au lăsat urme în mintea antreprenorilor români, care au devenit mai conservatori în operarea businessurilor proprii şi mult mai pretenţioşi în discuţiile cu băncile.
„Poate este adevărat că în criză băncile s-au îndepărtat de clienţi. Dar acum ne-am schimbat. Acum venim noi către voi. Încercăm să vă înţelegem businessul şi să vă oferim soluţii de finanţare adaptate când aveţi nevoie de ele. Credem că este un moment prielnic pentru reluarea investiţiilor, şi costul finanţărilor scade, noi suntem dispuşi să ne asumăm riscul, dar şi voi trebuie să riscaţi“, le-a spus antreprenorilor români Bogdan Neacşu, vicepreşedinte pe partea de corporate al Volksbank.
„Noi avem acum foarte multe lichidităţi, ca de altfel toate băncile. Dacă nu le folosim, dacă nu dăm credite, banii pleacă înapoi“, a adăugat el.
WikiZF: Profilul companieiVolksbank
„Garanţiile cerute de bănci, în special după venirea crizei, au reprezentat un punct în discuţia dintre bancheri şi antreprenori. Noi nu vrem neapărat să luăm bunuri în garanţie, acum ne uităm din ce în ce mai mult şi la contractele pe care le aveţi, în special cele de pe pieţele externe“, a menţionat Neacşu. În zona de vest a ţării, foarte mulţi antreprenori locali au reuşit să intre pe pieţele externe, supravieţuind astfel căderii dramatice a pieţei interne, atât cea de consum, cât şi cea industrială. România a pierdut 500.000 de locuri de muncă şi 10 miliarde de euro pe an din masa salarială, care în acest moment a ajuns la 50 de miliarde de euro pe an. Economia este foarte dezechilibrată în acest moment, se dezvoltă doar pe clustere, 10 judeţe au 70% din businessul naţional şi 80% din angajaţii din companii.
Florentin Banu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din Timişoara, care acum un deceniu a vândut napolitanele Joe către Nestlé, a spus că principala problemă pe care o întâmpină în acest moment este lipsa calificării profesionale a angajaţilor.
„Aş putea să vând de trei ori mai mult dacă aş avea cu cine. Şcoala nu pregăteşte absolvenţii de care am eu nevoie. M-am apucat eu să fac şcoală profesională, dar nu mi-o recunoaşte“, a menţionat el, care în acest moment are un grup Interpart, care produce injectoare pentru industria auto. El deţine capacităţi de producţie atât în Timişoara, cât şi în Germania.
„Sunt antreprenori care ar vrea să investească în şcoli profesionale sau în cercetare-dezvoltare cu aplicabilitate în economie, dar astfel de proiecte sunt greu finanţabile de bănci. Să ştiţi că am finanţat astfel de proiecte, dar care aveau şi o componentă din partea fondurilor europene“, a fost răspunsul celor de la Volksbank.
„Ceea ce vă spunem noi este că înainte să accesaţi proiectele europene, veniţi la noi să discutăm cât de bancabile sunt astfel de proiecte ca să nu ne trezim cu situaţiile actuale în care proiectele sunt depuse, dar nu pot fi finanţate de bănci pentru că nu sunt viabile“, a menţionat Romulus Andrei, directorul diviziei finanţări structurate din Volksbank.
Antreprenorii reclamă faptul că nu sunt capitalizaţi, că nu au resurse financiare ca să continue actualele proiecte sau să ceară credite pentru noi investiţii.
„Înainte să veniţi la bancă, uitaţi-vă şi la alte surse de finanţare, adică la fonduri de garantare, la fonduri europene, la posibilitatea emiterii de obligaţiuni, la equity (vânzarea unei participaţii în companie) şi după aceea luaţi în considerare un credit“, a spus Neacşu.
Problema în România este că finanţarea economiei se face în proporţie de 90% prin credite bancare, ceea ce a creat un dezechilibru atunci când a venit criza.
„Noi credem că economia îşi revine, situaţia macro este stabilă într-un mod în care poate nu ne-am fi aşteptat având în vedere ce se întâmplă în Ucraina, şi credem că această stabilitate a cursului, a inflaţiei şi a scăderii dobânzilor nu este un «accident»“, a menţionat Romulus Andrei. „Trebuie să aveţi mai mult curaj. Credem că este un moment bun pentru investiţii.“
Oradea, respectiv judeţul Bihor, încearcă acum să prindă din urmă Clujul şi Timişul, zone unde afacerile sunt mai puternice, iar puterea de cumpărare este mai ridicată. În Timiş sunt aproape 27.000 de companii cu o cifră de afaceri de 8,7 miliarde de euro pe datele din 2012, pentru care lucrează 200.000 de angajaţi. Salariul mediu net în zonă este de 1.782 de lei. În Cluj sunt 32.000 de firme cu 152.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri de 8 miliarde de euro. Salariul mediu net este de 1.890 de lei. În Bihor sunt 22.000 de firme, cu 115.000 de angajaţi, care au o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de euro. Salariul mediu net lunar este însă de 1.216 lei, cu mult sub media naţională, care este de 1.700 de lei.
Ilie Bolojan, primarul din Oradea, spune că pune la dispoziţia tuturor investitorilor infrastructură pentru a-şi localiza afacerile în zonă, susţinând că fără o clasă de business locală puternică oraşul şi judeţul nu au cum să se dezvolte. El şi-a adus aminte cum a pierdut România investiţia Mercedes, care ar fi adus alături de brand şi pe toţi furnizorii gigantului auto german, ceea ce ar fi ridicat o întreagă regiuneş, aşa cum se întâmplă acum în Ungaria. „M-am rugat jumătate de an de primarul din Salonta să le dea 400 de hectare pentru că eu nu aveam o zonă compactă“, a spus el la întâlnirea de la Oradea dintre antreprenorii locali şi Volksbank.
„Dacă toate oraşele reşedinţă de judeţ ar avea câte un parc industrial am putea să atragem mult mai mulţi investitori, dar noi avem numai 10 parcuri industriale la nivel naţional“, a spus el.
Floretin Banu, de la Timişoara spune că fără investiţii străine, fără multinaţionale care să-şi stabiliească unităţi de producţie în România, antreprenorii locali şi capitalul românesc nu se poate dezvolta. „Trebuie să fim realişti. Multinaţionalele care vin ne oferă acces la pieţele externe şi know-how, ceea ce noi nu avem“.
Bolojan spune că la Oradea sunt discuţii pentru a veni noi investitori străini, dar problema este lipsa forţei de muncă, care în regiunea de Vest este disputată atât de Timiş, cât şi de Cluj, Arad sau Braşov. „Investitorii vin unde au infrastructură şi forţă de muncă, iar dacă nu le oferi lucrurile acestea, ei pleacă“, a menţionat Bolojan.
Primarul din Oradea a menţionat că introducerea taxei pe stâlp de către guvernul Ponta a fost o mare greşeală care începe să se simtă.
„Noi ca să atragem investitori în parcul industrial le-am dat scutire de impozit pe clădire pe cinci ani. Când a venit taxa pe stâlp un investitor s-a trezit că trebuie să plătească 350.000 de euro, ceea ce nu avea în buget. Noi acum încercăm să găsim soluţii să oferim alte facilităţi ca să compensăm acest lucru. Poate cu banii ăştia putea să majoreze salariile“, a spus el. „În loc să mă lase să pun impozit la nivel local pe clădirile şi terenurile nefolosite ca să le introduc în circuit, guvernul pune un impozit la nivel central pe o activitate productivă (taxa de stâlp)“.
Marian Mocan, decanul Universităţii Politehnice din Timişoara, care este şi antreprenor, spune că nu poate exista o politică a băncilor sau o politică a antreprenorilor români fără o politică economică la nivel naţional. „Politicienii trăiesc în lumea lor. Noi nu vom putea rezista singuri“.
Cu toate că anii de criză au lăsat urme, antreprenorii nu ar vrea să ia locul bancherilor, dar ceea ce solicită ei este o deschidere mai largă în privinţa înţelegerii problemelor, în privinţa modului în care sunt înţeleşi şi trataţi. „Noi încercăm să ne schimbăm“, a menţionat Bogdan Neacşu.
Săptămâna viitoare, campania „România pe profit“ realizată de Volksbank şi ZF va fi la Braşov şi Sibiu.
