Eveniment

Profesorul Silviu Cerna: Cel mai bun proiect de ţară este adoptarea euro în 2019

Silviu Cernea

Silviu Cernea

Autor: Iulian Anghel

23.09.2016, 00:07 1548

„Un proiect de ţară realizat în jurul unor deziderate economice nu poate fi realizat fără participarea mediului de afaceri“. Aceasta este prima poziţie critică, exprimată oficial de mediul de afaceri după ce, marţi, Administraţia Prezidenţială a anunţat componenţa Comisiei pre­zidenţiale pentru „proiectul de ţară“ din care fac parte eco­nomişti şi profesori, dar nu şi reprezentanţi ai oa­menilor de afaceri, cei care se mişcă nu în laboratoare, ci în economia reală.

Reacţia de dezaprobare a venit din partea AmCham, camera de comerţ americană din România.

„Asumarea la scară largă de care are nevoie un proiect de ţară trebuie asigurată prin implicarea în procesul consultativ a tuturor structurilor relevante“, a transmis ieri AmCham, o organizaţie patronală care are uşile deschise la Palatul Victoria sau Cotroceni, mai mult chiar decât organizaţiile similare autohtone, dar care acum nu se regăseşte reprezentată în Comisia prezidenţială.

Noul proiect de ţară este o iniţiativă comună a preşedintelui şi a Guvernului care a fost lansată pe piaţă în vară.

Există un proiect la nivelul gu­ver­nului, pe capitole, care este în dezbatere, însă discuţiile sunt cu uşile închise şi nu este clar nici măcar cine participă la ele. La finalul dezbaterilor este emis un comunicat.

Nu doar componenţa comisiei este sub semnul întrebării, ci chiar ideea de „proiect de ţară“.

„Sunt zeci şi sute de măsuri şi proiecte adoptate în vreme cu surle şi trâmbiţe şi cu ca­re nu s-a făcut nimic. «Proiectul de ţară» este între coperţile ulti­mului «raport de ţară» al Co­misie Euro­pene: nu avem ca­das­tru, tre­buie să facem ca­dastru. Nu avem şosele, tre­­buie să le facem. E nevoie de un proiect de ţa­ră ca să ştim că trebuie să facem şosele?“, co­­­men­tează Sil­viu Cerna (foto medalion), profesor de e­co­nomie de Universitatea de Vest din Timişoara.

Şi, adaugă Cerna: dacă chiar voiam neapărat un proiect de ţară, acesta ar fi trebuit să fie menţinerea ţintei de aderare la zona euro în 2019. Constrângerile ce derivă din încadrarea în ţinte necesare aderării, reformele structurale ce însoţesc acest demers fac ele singure cât un „proiect de ţară“.

De-a lungul vremii, multe din vocile ascultate în România au susţinut că ţara s-ar mişca fără orizont pentru că, după aderarea la NATO şi UE, a rămas fără o ţintă clară. Unii au spus că aderarea la euro ar fi un astfel de proiect, dar proiectul acesta se îndepărtează. Euro nu, Schengen nu, dezvoltare aşa şi aşa şi astfel a apărut acest «proiect de ţară» care este dezbătut acum într-un cerc restrâns. La începutul săptămânii a fost constituită o comisie prezidenţială care va gestiona proiectul, dar paşii nu sunt deloc clari. România nu este singura ţară în căutare de «proiecte de ţară». Probabil cel mai important proiect „de ţară“ al Germaniei din ultimii 20 de ani a fost reforma pieţei muncii în vremea cancelarului de stânga Gerhard Schroeder. Aceasta a fost pusă pe hârtie de Peter Hartz, pe atunci director de personal al Volks­wa­gen, un om venit, aşa­dar, din mediul privat. Dacă Germania este azi unde este acest lucru i se datorează lui Peter Hartz. În echipa consti­tuită la Co­troceni care cons­truieşte «proiec­tul de ţară» sunt oameni cunoscuţi, dar, cu foarte puţine excepţii, toţi sunt sau au fost, în întreaga lor carieră, plătiţi de stat.

Lipsa repezentanţilor mediului de afaceri în această dezbatere este amendată de AmCham: „Mediul de afaceri are exerciţiul participării la platforme de consultare public-privat şi credem că poate aduce o contribuţie valoroasă la formularea unei strategii coerente, (...) Experienţele ţărilor cu abordări similare dovedesc că doar astfel se asigură o reprezentativitate legitimă si o susţinere transpartinică şi multisectorială a poziţionării strategice a României.“

Potrivit administraţiei prezidenţiale, comisia prezidenţială pentru proiectul de ţară a fost constituită, din acest for urmând să facă parte personalităţi, câte doi reprezentanţi din partea fiecărui partid parlamentar, un reprezentant al guvernului, activitatea comisiei urmând să fie coordonată de doi consilierii prezidenţiali.

Consilierii prezi­den­ţiali care vor coordona lucră­rile co­misiei sunt Leonard Or­ban şi Cosmin Ma­rinescu, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al Ad­minis­traţiei Preziden­ţi­ale, Mă­dă­lina Dobro­volschi.  Pri­ma şedinţă a co­misiei va avea loc în perioa­da urmă­toare şi va fi prezidată de preşedintele Klaus Iohannis. La mijlocul anului viitor comisia ar urma să prezinte un document politic privind proiectul de ţară şi să îşi încheie activitatea.

Iniţiativa de a constitui comisia a fost luată după ce preşedintele Klaus Ioahnnis a avut consultări cu liderii politici imediat după Brexit, când s-a pus problema unui proiect de ţară în noul context european.

Din comisie fac parte: Cristian Popa, fost viceguvernator BNR şi fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii; Dan Dungaciu, sociolog şi geopolitician, preşedinte al Fundaţiei Mării Negre; Gabriela Drăgan, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti, director general al Institutului European din România; Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Gheorghe Oprescu, profesor universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi fost preşedinte al Consiliului Concurenţei; Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR; Vasile Puşcaş, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai şi fost negociator-şef pentru aderarea la UE; Cristian Pârvulescu, politolog, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia; Valentin Lazea, economist-şef al BNR şi Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial al preşedintelui Traian Băsescu.

De asemenea, toate partidele parla­men­tare, inclusiv minorităţile naţionale, şi-au desemnat câte doi membri în comisia prezidenţială care urmează să elaboreze proiectul de ţară.

PSD i-a nominalizat în comisia prezidenţială pe deputatul Viorel Ştefan, preşedintele comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei şi pe Marius Nica, fost ministru al fondurilor europene.

PNL i-a nominalizat pe Ene Dinga, fost ministru al integrării europene în Guvernul Tăriceanu, şi pe Adrian Ciocănea, profesor universitar şi fost şef al Direcţiei de Afaceri Europene în Guvernul USL condus de Victor Ponta.

Reprezentanţii UDMR în comisia prezidenţială sunt europarlamentarul Winkler Gyula şi deputatul Attila Korodi, fost ministru al mediului în două rânduri în Cabinetul condus de Victor Ponta.

ALDE i-a nominalizat pe Cosmin Cristian, fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în Guvernul Ponta, şi Radu Cojocaru, fost deputat PNL în legislatura 1996 – 2000.

PMP i-a desemnat în comisia prezidenţială pe Siegfried Mureşan, europarlamentar şi purtător de cuvânt al PPE, şi pe Lucian Alexandru Curtu, decanul Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere la Universitatea Transilvania din Bvraşov.

Reprezentanţii minorităţilor naţionale sunt deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor din Cameră, şi deputatul Ovidiu Ganţ.

Guvernul l-a desemnat în comisia prezidenţială pe Vasile Iuga, senior advisor PwC.

De asemenea, din componenţa comisiei vor face parte şi consilierii prezidenţiali Cosmin Marinescu (economie) şi Leonard Orban (afaceri europene), care vor şi coordona această structură.

Comisia prezidenţială urmează să aibă prima şedinţă până la finalul lunii septembrie şi va trebui să elaboreze proiectul de ţară până la jumătatea anului 2017.

 
 
 
 
 

Proiectul de ţară este dezbătut sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis. El este menit să traseze principalele direcţii economice pe care trebuie să le aibă România până în 2020. Despre un nou proiect de ţară a început să se discute plecând de la observaţia că după integrarea în NATO şi în UE, România avansează fără o ţintă precisă. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO