În programul de convergenţă anterior, estimările privind nivelul datoriei guvernamentale era în fiecare an din perioada 2015-2017 sub pragul de 40% din PIB. Anul trecut, datoria guvernamentală conform metodologiei UE a fost de 39,8% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Din datoria guvernamentală, la sfârşitul anului 2014, datoria internă a reprezentat 19,1% din PIB, în timp ce datoria externă a fost de 20,7% din PIB, ca urmare a strategiei din anii anteriori care a avut în vedere o finanţare externă semnificativă.
Deprecierea monedei naţionale cu 10% faţă de euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creşterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,8% din PIB în 2018.
Iar un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanţat de 2% din PIB în perioada 2015 – 2018, ar conduce la o creştere a nivelului de îndatorare cu până la 3,3% din PIB în 2018, potrivit unei analize de senzitivitate inclusă în programul de convergenţă.
Deficitul bugetar negociat de guvern cu FMI şi CE pentru acest an este de 1,83% din PIB, respectiv 13 mld. lei. Deficitul urmează să fie finanţat în proporţie de 60% de pe piaţa internă şi 40% de pe piaţa externă, potrivit strategiei Ministerului Finanţelor.
Ministerul Finanţelor a împrumutat în primul trimestru 11,3 mld. lei, iar volumul net al emisiunilor a fost de 8,2 mld. lei, astfel că necesarul de finanţare în lei a deficitului bugetar pentru acest an a fost acoperit integral.
Pentru anii următori, Ministerul Finanţelor îşi propune creşterea ponderii finanţării deficitului bugetar din surse interne având în vedere obiectivul dezvoltării pieţei interne a titlurilor de stat şi al diminuării expunerii la riscul valutar. În aceste condiţii, volumul anual de titluri de stat, destinate finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, ce se va emite în anii următori, este estimat la maxim 45 mld. lei, nivel estimat pentru anul 2016.
Strategia de finanţare din surse interne are în vedere, în principal, emisiuni de titluri de stat denominate în lei, respectiv certificate de trezorerie, inclusiv emiterea de certificate de trezorerie cu scadenţe pe termen scurt şi foarte scurt (1-3 luni), precum şi continuarea emiterii de certificate de trezorerie cu scadenţă la 6 şi 12 luni şi obligaţiuni de tip benchmark cu scadenţe pe termen mediu şi lung în funcţie de cererea existentă în piaţă şi ţinând cont de obiectivul consolidării curbei de randamente în lei, se mai arată în Programul de convergenţă.
Sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale se vor asigura de pe pieţele pe care s-au emis aceste datorii, precum şi din rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.
Necesarul de finanţare total este de aproximativ 50 mld. lei în acest an. Ministerul Finanţelor trebuie să împrumute peste 40 mld. lei pentru a finanţa deficitul bugetar şi pentru a refinanţa titlurile de stat scadente în acest an. Iar de pe pieţele internaţionale Trezoreria intenţionează să atragă împrumuturile externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. de euro.
Pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, se are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, la un nivel confortabil, astfel încât să fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicată pe pieţele financiare. Pentru anul 2015, nivelul acestui buffer va fi consolidat astfel încât sa acopere 4 luni din necesarul brut de finanţare, susţine Guvernul.
Anul trecut, Finanţele au împrumutat din piaţa internă 40 mld. lei şi 928,7 mil. euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 mld. dolari şi 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
