Proiectele din agricultură care vor bani nerambursabili, evaluate în trei luni

Proiectele care cer fonduri europene pentru investiţii în agricultură, din următorii şapte ani, pentru care este disponibil un buget de 10 miliarde de euro, vor parcurge maximum trei luni de la evaluare până la semnarea contrac­telor de finanţare, promite Nicolae Popa, directorul adjunct al APDRP, agen­ţia de stat care gestionează progra­mul de fonduri UE din agricultură.

„Suma pe care o avem disponibilă este de 8,1 miliarde de euro la care se adaugă cofinanţarea naţională de 20%, deci undeva în jur de 10 miliarde de euro“, a reamintit Popa la sfârşitul săptămânii trecute, citat de Mediafax.

Strategia autorităţilor este aceea de a aduce în piaţa de agrobusiness un program de fonduri europene mai puţin stufos decât cel din perioada 2007-2013 cu proceduri mai puţin birocratice pentru a creşte ritmul absorbţiei banilor europeni. Dacă programul anterior avea 28 de linii de finanţare, în noul pachet financiar acestea au fost reduse la mai puţin de jumătate.

Strategia a fost justificată de faptul că 90% din banii puşi la dispoziţie agriculturii româneşti în ultimii şapte ani au fost atraşi de zece linii de finanţare şi programul a fost restructurat de mai multe ori pentru a realoca sume de la un program la altul.

Chiar şi aşa, programul de fonduri europene pentru investiţii în agricultură a fost mai eficient decât cel de fonduri structurale şi a adus în economie aproape 6,3 miliarde de euro până în prezent, ceea ce înseamnă 67% din totalul sumelor disponibile.

O parte din banii direcţionaţi de stat în agricultură nu au ajuns însă în circuitul producţiei, ci în infrastructura din mediul rural prin aşa-numita „măsură 322“ prin care au fost cons­truite drumuri, sisteme electrice sau de canalizare în satele din România.

„Eu zic că programul 2014-2020 are câteva avantaje extraordinar de mari pentru tineri, pentru cei cu ferme mici, pentru cei care vor să înfiinţeze micro­întreprinderi“, a spus Nicolae Popa.

Autorităţile au anunţat anterior că noul program de investiţii pentru 2013-2020 este construit mai simplu de­cât cel anterior şi făcut să direcţioneze ba­nii către segmentele de piaţă care au suferit în perioada 2007-2013. Astfel, pe lista de priorităţi şi-au făcut loc seg­mente precum pomicultura, dar şi in­ves­tiţiile în integrarea producţiei şi în pro­cesare pentru a face trecerea de la ex-por­turile de animale vii şi cereale către livrările externe de produse procesate.