Puterea înteţeşte presiunile populiste pentru creşterea salariilor. Boc nu deschide robinetul

31 ian 2012 Autori: Adelina Elena Mihai , Mihaela Claudia Medrega , Iulian Anghel

Vezi galeria foto Puterea înteţeşte presiunile populiste pentru creşterea salariilor. Boc nu deschide robinetul

Citeste si:

Majorări salariale pe încetinire economică, cea mai sigură cale spre grecizarea României

Preşedintele Băsescu se întâlneşte marţi la Cotroceni cu delegaţia FMI, CE şi BM

Franks: S-a reîntors creşterea economică. O veste proastă este însă că această creştere este insuficientă pentru a îmbunătăţii standardul de viaţă al românilor

Sulfina Barbu: S-ar putea indexa pensiile şi salariile cu maximum 5%, dacă va fi creştere economică

Luni dimineaţă, cu FMI în coastă, coaliţia de guvernare (PDL- UDMR - UNPR) a anunţat că l-a mandatat pe premierul Emil Boc să discute despre majorarea salariilor şi a pensiilor cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional.

Analistul economic Aurelian Dochia remarcă o contradicţie între ceea ce anunţa duminică seară preşedintele Traian Băsescu, anume o revizuire în jos a ţintei de creştere economică la 1,5%, şi reluarea ideii creşterii salariilor şi a pensiilor, doar o zi mai târziu.

"Este o contradicţie, dar este an electoral, sunt manifestaţii în stradă. Dacă luăm partea bună a anunţului, problema se pune, deocamdată, în termeni de «dacă va fi posibil». Dacă nu, sunt riscuri mari de «derapaje», din păcate prezente în toate campaniile electorale. Având acordul cu FMI, în cazul României nu se pune, cred, problema majorării deficitului bugetar fixat şi aşa foarte strâns la 1,9% din PIB, ci mai degrabă a restructurării cheltuielilor. Dacă nu apar surse noi, şi este greu să apară în condiţiile în care creşterea prognozată oficial (în jur de 2% - n.n.) va fi greu de atins, atunci vor fi luaţi bani de la investiţii şi daţi pentru salarii, ceea ce ar fi un mare păcat."

Preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia, duminică, asupra pericolului pe care l-ar genera adoptarea unor măsuri populiste.

Anunţul neaşteptat al creşterii salariului minim şi a pensiilor cu 5%, la presiunea coaliţiei de guvernare, ridică semne de întrebare privind posibilitatea statului şi a angajatorilor din privat de a susţine o astfel de măsură guvernamentală.

Eventuala creştere a salariului minim afectează şi angajatorii privaţi care au peste 600.000 de salariaţi plătiţi la nivelul salariului minim (700 de lei brut, în prezent) şi care ar trebui fie să scoată din buzunare peste 65 mil. euro, fie să recalculeze salariile sau să facă concedieri în aşa fel încât să se încadreze în buget.

Ieri, în mod surprinzător, prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a anunţat că premierul Emil Boc a fost mandatat politic, de către conducerea coaliţiei de guvernare, să negocieze cu FMI majorarea salariilor şi a pensiilor din luna aprilie. El a dat asigurări că există "bani" în buget pentru aceste majorări.

În acelaşi timp, FMI se afla la un seminar cu sindicatele. Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI în România, a spus: "Dacă salariul minim va creşte, automat angajatorii vor face mai puţine angajări, însă angajările trebuie încurajate, astfel încât trebuie găsit un echilibru".

Analiştii spun că implementarea acestor măsuri ar putea conduce la disponibilizări sau la reduceri salariale, în contextul în care ar apărea cheltuieli neprevăzute stabilite în bugetul adoptat la sfârşitul anului trecut.

Liderii PDL au convenit încă din toamna anului trecut că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista "derapaje mari" în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.

Cu toate acestea, FMI a estimat recent că zona euro va înregistra o scădere economică de 0,5%.

"Preţul" majorării salariilor - jumătate de miliard de euro

În sistemul bugetar, creşterea salarială de 5% s-ar aplica tuturor celor 1,2 milioane de bugetari, având în vedere că aceştia sunt plătiţi după legea salarizării unitare, unde coeficientul luat în considerare pentru calculul salariului are valoarea salariului minim pe economie. La un buget de salarii de aproape 40 mld. lei (9,4 mld. euro) în 2012 în sistemul bugetar, creşterea salariului minim ar însemna pentru stat o cheltuială în plus de aproape 470 mil. euro.

Peste 660.000 de angajaţi din mediul privat câştigau la începutul acestui an un salariu brut mai mic de 700 de lei (valoarea salariului minim pe economie), ceea ce înseamnă că o creştere cu 5% a salariului minim ar însemna ca angajatorii să găsească încă 65 mil. euro pentru a-şi putea susţine costurile salariale în 2012.

"În mediul privat, bugetele se fac în toamnă, începând din luna septembrie, când se stabileşte şi dacă în anul următor se va face o creştere salarială sau nu. Deşi la privat nu există un volum mare de angajaţi remuneraţi la nivelul salariului minim pe economie, este posibil ca unele companii să facă disponibilizări sau recalculări de salarii în cazul în care se aplică o astfel de măsură de creştere salarială", susţine Oana Datki, country manager al Consulteam, partenerul pe piaţa locală al gigantului cu activităţi în resurse umane Mercer, care realizează anual un studiu salarial pe piaţa locală.

Ea mai spune că orice măsură guvernamentală neaşteptată, orice normă care ia prin surprindere mediul privat afectează credibilitatea politicului în faţa investitorilor.

Vocea Guvernului

Premierul Emil Boc a declarat ieri, înaintea şedinţei de guvern, că va fi luată în calcul o uşoară recuperare salarială în sectorul public, precum şi o indexare a pensiilor, însă măsurile sunt condiţionate de o stabilitate şi o creştere a economiei. El a precizat că Guvernul nu va deschide "robinetul măsurilor populiste", adică al măsurilor care pot destabiliza situaţia economică a ţării.

În opinia ministrului muncii, Sulfina Barbu, este nevoie de o creştere economică între 1,8 şi 2,3% pentru a fi posibilă indexarea pensiilor şi a salariilor cu câteva procente, maximum 5%. Însă majoritatea prognozelor de creştere economică pentru România în 2012 au fost revizuite semnificativ în jos spre 0,5-1,5%.

"Deocamdată nu avem datele privind creşterea economică. Trebuie să aşteptăm primul trimestru. Dacă nu vom avea o creştere economică care să ne asigure resurse, nu ne vom împrumuta din nou pentru indexarea salariilor şi pensiilor pentru că nu este posibil. Sperăm ca această creştere economică să se susţină şi să ne permită ceea ce am discutat în toamnă", a spus Sulfina Barbu, citată de Mediafax. Ministrul muncii a subliniat faptul că nici premierul, nici ministrul finanţelor nu vor putea creşte salariile dacă nu există resurse financiare.

Cheltuielile cu personalul bugetar au explodat în perioada 2005-2008, fondul de salarii majorându-se cu 1,5% din PIB. În această perioadă, câştigul mediu în sectorul bugetar s-a majorat cu 63% în termeni reali. În 2009, cheltuielile de personal au ajuns la o pondere de peste 9% din PIB. Salariul mediu din sectorul public a ajuns, până în 2010, să fie mai mare decât în sectorul privat, însă diminuarea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar în a doua jumătate a anului 2010 a diminuat câştigul mediu în sectorul public la mai puţin decât media din sectorul privat, conform evaluărilor Consiliului Fiscal.

Ce crede FMI

Şi declaraţiile de ieri, de la Parlament, ale lui Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI în România, au fost de asemenea neaşteptate, având în vedere că la ultimele vizite, el a evitat să emită opinii cu privire la discuţiile cu oficialii guvernamentali pe parcursul evaluării.

Franks crede că salariul minim pe economie ar putea înregistra o "creştere calibrată" în acest an, însă a avertizat că, în cazul în care ar creşte salariile, există riscul ca angajatorii să facă mai puţine angajări, fiind posibil ca majorarea preţului muncii să aibă efecte nedorite în economie. În România este nevoie de politici care să genereze creştere economică şi majorare de salarii, fiind necesară o îmbunătăţire a sistemului de învăţământ, în opinia lui Franks.

"Trebuie să fim foarte atenţi cu creşterea salariului minim astfel încât să nu descurajăm angajările. Trebuie să echilibrăm lucrurile. Totul se leagă şi de politicile fiscale pentru că dacă se declară salariul minim, restul se va îndrepta către economia nedeclarată. Merge totul în subteran şi nu se vor mai plăti impozite. Aceste creşteri salariale trebuie să fie foarte bine adaptate. Să nu ne păcălim că odată ce creştem salariul minim toată lumea va fi fericită. Nu. Pentru că există costuri şi pentru economie. Să nu ne amăgim că aceasta ar fi soluţia, nici pentru rezolvarea problemelor de buget, nici pentru a celor de şomaj", a afirmat Franks.

Şeful misiunii FMI a continuat seria de "metafore" în privinţa situaţiei din România.

După ce în 2010 Franks spunea că România nu este o ţară bogată şi "nu-şi poate permite un sector public de tip Mercedes, ci unul de tip Dacia", iar în 2011 recomanda autorităţilor să grăbească privatizările şi numirea managerilor privaţi la companiile de stat pentru a "scăpa de sistemul în care băieţii deştepţi se bucură de profituri nemeritate", acum Franks compară România cu o "navă" care a ieşit din furtună, reparată, însă a avertizat că "norii sunt deasupra Europei" şi se apropie o nouă "furtună", iar România trebuie să navigheze prin aceste ape".

Care este viziunea mediului de afaceri

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), consideră că majorarea salariilor şi pensiilor ar trebui să fie însoţită de o analiză de competitivitate, adică să se măsoare în ce măsură ajută sau nu la revenirea economiei. "Sigur, o creştere a veniturilor ar trebui să genereze o creştere a consumului, însă România ar trebui să ia modelul francezilor atunci când face aceste analize. Sarkozy nu s-a ferit deloc să spună pe ce dau oamenii banii şi că 50% din produsele consumate de francezi sunt importate".

Pârvan apreciază că este bine că oamenii vor avea salarii mai mari, însă susţine că majorarea salariului minim este o "idee simplistă, primitivă". "Preocuparea tuturor este crearea de locuri de muncă, însă majorarea salariului minim nu va duce în niciun caz la crearea de locuri de muncă, din contră. Se adoptă măsuri care să sune bine, luate fără evaluări de impact asupra economiei", a mai spus Pârvan.