Suntem la mai puţin de trei săptămâni distanţă de 31 octombrie 2019, dată care va rămâne în istorie, pentru că va marca prima retragere din Uniunea Europeană. Încă nu ştim în ce condiţii se va întâmpla şi cu ce efecte. Însă ştim cu certitudine că va avea dramatismul unei piese demne de Shakespeare.
Ce se ascunde în spatele unuia dintre cele mai folosite cuvinte din ultimii doi ani
La 29 martie 2017, Regatul Unit al Marii Britanii a notificat Consiliul European intenţia sa de a părăsi Uniunea Europeană. La 11 aprilie 2019, Consiliul European a decis, în acord cu Regatul Unit, că 31 octombrie 2019 este data la care Regatul Unit al Marii Britanii se va retrage din UE. Aşa s-a născut şi a intrat în vocabularul nostru faimosul termen „Brexit”.
Confirmă înscrierea la eveniment la adresa alex.popescu@m.ro. Participantii la conferinta vor primi acces gratuit timp de 3 luni la serviciul ZF Corporate
În cazul în care acordul de retragere nu este aprobat de Camera Comunelor a Regatului Unit al Marii Britanii până la 31 octombrie 2019, toate legile Uniunii Europene vor înceta să se aplice acestui stat la 1 noiembrie 2019 şi, prin urmare, nu va mai beneficia de drepturile aplicabile statelor membre.
În cazul în care va exista un acord, acesta va prevedea o perioadă de tranziţie până la 31 decembrie 2020.
Ce sectoare ale economiei sunt afectate de Brexit şi în ce fel?
Retragerea Regatului Unit va avea un impact economic major atât asupra companiilor britanice, cât şi a celor europene care cooperează cu acestea, printre care şi cele româneşti. Transportul aerian, retailul, sectorul alimentelor şi băuturilor, construcţiile de maşini, logistica, energia, producţia de bunuri de consum, serviciile financiare, telecomunicaţiile, tehnologie, construcţiile - toate aceste domenii economice vor fi afectate de Brexit. Efecte importante vor fi înregistrate pe lanţurile de furnizare, de la apariţia unor proceduri suplimentare de conformare aplicabile terţelor ţări, până la întârzieri în porturi. Angajaţii vor avea nevoie de vize pentru călătorii de afaceri, permise de muncă şi lista poate continua.
Din punct de vedere financiar, companiile româneşti trebuie să aibă în vedere fluctuaţia ratelor de schimb şi a dobânzilor, TVA-ul şi alte taxe. Din perspectiva reglementărilor, clauzele contractuale trebuie regândite, iar accesul la fluxurile informaţionale UE va fi limitat. Şi accesul la pieţe va fi restrâns şi va depinde de acordurile comerciale. Vor apărea bariere precum tarife, licenţe, aprobări, standarde de produse, autorizaţii şi, din nou, lista poate continua.
Cum să te pregăteşti pentru ce nu cunoşti?
Gradul în care fiecare sector va fi afectat este diferit, de aceea singura soluţie este ca el să fie evaluat pentru fiecare tip de afacere în parte. Companiile româneşti care tranzacţionează bunuri şi servicii sau cooperează cu companiile britanice vor avea nevoie să analizeze în detaliu aceste efecte şi să ia măsuri care să diminueze pe cât posibil potenţialele pierderi generate de Brexit, cu atât mai mult cu cât scenariul care se apropie vertiginos de concretizare este acela al Brexitului fără acord.
Varianta de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană fără un acord va duce inevitabil la materializarea acestor ameninţări care, la rândul lor, se vor constitui în pierderi de eficienţă economică pentru companiile britanice şi cele europene, inclusiv româneşti. De aceea, identificarea cât mai precisă a impactului şi pregătirea companiilor pentru prevenirea sau măcar reducerea efectelor negative, cât mai curând posibil, sunt vitale în scurta perioadă rămasă.
Pe 17 octombrie la Bucureşti are loc conferinţa „Ce ne rezervă viitorul Europei într-o lume a tensiunilor şi a schimbărilor politice. Care va fi rolul României în viitoarea Europă“ conferinţă organizată de Deloitte şi Ziarul Financiar cu participarea lui HERMAN VAN ROMPUY, primul preşedinte al Consiliului European.
Înscrierile la eveniment se fac la adresa de e-mail alex.popescu@m.ro.
