Raiffeisen Bank: Datoria guvernamentală nu va scădea, iar leul nu se apreciază, cum susţine guvernul

13 mar 2017 Ziarul Financiar

Ultimele date făcute publice de Finanţe indică o scădere a datoriei publice guvernamentale în acest an, iar cursul mediu de schimb leu-euro va fi 4,42 lei. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, spune că ambele prognoze sunt nerealiste.

Serviciul datoriei publice guvernamentale va scădea în acest an la 8,1 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde în 2016. Acesta va urca la 9,344 de miliarde de euro în 2018 şi va scădea la 8,319 miliarde în 2019. Aşa arată ultimele date făcute publice de către Ministerul Finanţelor.

Pe de altă parte, Finanţele indică un curs mediu de schimb leu-euro pentru acest an de 4,42 de lei, moneda naţională urmând să se întărească în 2018, cursul urmând să fie de 4,4 lei pentru un euro.

„Pe o proiecţie mai realistă, nece­sarul de finanţare este pe undeva la fel ca anul trecut fiindcă deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB. Consiliul Fiscal are o proiecţie de deficit pentru 2017 de 3,6% pe standarde europene şi nu sub 3%, cum prognozează guvernul. Iar potenţialul de apreciere a cursului este foarte limitat, chiar inexistent. Noi mizăm pe un curs stabil, undeva pe la 4,45 - 4,5 lei pentru 2017 şi 2018”, a declarat, pentru Mediafax, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Şi, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a precizat că elementele sunt prognozate optimist, toate calculele legate de volumul datoriei externe, ca toate cifrele aferente, fiind condiţionate de prognoza de creştere a PIB, conform datelor făcute publice de Comisia Naţională de Prognoză.

Acesta spune că toate datele sunt prognozate optimist, alături de creşterea economică susţinută până în 2019. De asemenea, se apreciază că deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB, mizându-se, tot optimist, că finanţarea acestuia se va face la costurile actuale de finanţare internaţionale.

„Ipoteza dorită poate suferi modificări negative, legate de oprirea politicii de „relaxare cantitativă“ promovată de Banca Centrală Europeană (BCE), urmată de creşterea dobânzilor practicate în acordarea de împrumuturi. Există condiţii pentru această schimbare de politică la nivelul BCE, inflaţia atingând, după şapte ani de criză, la nivelul dorit de circa 2% la nivelul zonei euro. De asemenea, vorbim şi despre politica de creştere a dobânzilor practicate de Rezerva Federală a SUA”, susţine Cristian Pârvan.

Acesta arată că soluţia propusă de AOAR este un program de trecere etapizată de la practic 100% refinanţări externe, sau prin băncile din România, la creşterea datoriei directe către cetăţenii români, cărora să li se ofere titluri de stat, cu maturităţi de 10-15 ani, tranzacţionabile prin Bursa de Valori Bucureşti, titluri purtătoare de dobânzi stimulative (2-3%).

Pârvan susţine că o altă ameninţare, care poate afecta semnificativ costurile de refinanţare, poate fi modificarea, justificată sau nu, a raitingului de ţară de către agenţiile internaţionale. Iar, în acest caz este posibilă creşterea costurilor de refinanţare a datoriei publice.

„În ceea ce priveşte cursul de schimb prognozat, acesta nu poate fi argumentat, cel mult favorizat de o politică de schimbare a structurii economiei româneşti, care să treacă de la industrii şi servicii low tech, la produse şi servicii high tech, adică investiţii inteligente şi creşterea numărului de locuri de muncă ce solicită competenţe superioare”, a precizat secretarul general al AOAR.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.03.2017

 
Cuvinte cheie:
Raiffeisen Bank
, Datoria guvernamentala
, datorie publica
, consiliul fiscal
, dobanzi
, finantare
, prognoza
, pib
, deficit bugetar
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide