Mai are de îndeplinit criteriul cursului de schimb şi un alt criteriu care nu se află între condiţiile Tratatului de la Maastricht, dar este urmărit de Comisia Europeană: compatibilitatea legislativă.
Aşadar, criteriul inflaţiei (inflaţia medie anuală nu trebuie să depăşească cu mai mult de un procent şi jumătate cele mai mici trei inflaţii din zona euro), criteriul fiscal (datoria publică ce nu trebuie să depăşească 60% din PIB şi deficitul bugetar să fie limitat la 3% din PIB) şi criteriul dobânzilor (dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani nu trebuie să depăşească cu mai mult de două procente dobânzile din primele trei ţări cu cea mai scăzută inflaţie) sunt îndeplinite.
Ultimul criteriu al Tratatului de la Maastricht - stabilitatea cursului de schimb - nu este îndeplinit. Acest criteriu prevede că leul nu trebuie să varieze cu mai mult de 15% în sus sau în jos faţă de euro.
El este îndeplinit, practic, doar că pentru a fi luat în calcul România trebuie să participe la mecanismul ratelor de schimb (ERM II), ceea ce nu se întâmplă, un semn că România nu şi-a stabilit încă clar ţinta de aderare la euro. Însă niciuna dintre cele şapte ţări care sunt analizate în raport (România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Croatia şi Suedia) nu îndeplineşte acest criteriu.
Raportul Comisiei subliniază că începând din 1991, România a operat, de jure, un regim de flotare controlată a cursului de schimb al monedei naţionale, dar, în practică, regimul a devenit unul flexibil, deşi Banca Naţională admite că intervenţiile valutare pe care mulţi le bănuiesc rămân un instrument de politică monetară.
„Cursul de schimb al leului în raport cu euro a înregistrat fluctuaţii relativ limitate între primăvara lui 2014 şi începutul lui 2016, comparativ cu alte monede din regiune care operează un regim de flotare controlată a cursului de schimb“, spune documentul citat, care arată că echilibrul s-a păstrat pe fondul asistenţei financiare venite de la UE şi FMI, dar şi al unor măsuri luate de BNR.
„Ceea ce este important pentru români este că moneda naţională este stabilă şi variaţia monedei naţionale în ultimele 12 luni este considerată de Comisia Europeană a fi zero până la a doua zecimală. Practic, leul nu s-a apreciat, nu s-a depreciat faţă de euro“, a comentat Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, într-un interviu la Realitatea publicat pe pagina de internet a Băncii Naţionale.
Dacă criteriile de la Maastricht sunt îndeplinite de facto, ceea ce nu îndeplineşte cu adevărat România este, prin urmare, criteriul legislativ. Raportul Comisiei insistă că legea de funcţionare a BNR nu este în deplină compatibilitate cu Tratatul de funcţionare a Uniunii, iar în document apar întrebări legate de independenţa Băncii Centrale.
În ceea ce priveşte sectorul financiar, acesta este solid şi integrat în sectorul financiar din UE, mulţumită prezenţei băncilor străine în România. Sectorul bancar este bine capitalizat cu un nivel de adecvare a capitalului la nivel de sector de 17,1% în trimestrul al treilea din 2015, peste media din zona euro. Însă, menţionează documentul, recentele legi, inclusiv cea a dării în plată, provoacă îngrijorări în privinţa stabilităţii financiare a ţării.
Documentul Comisiei analizează şi situaţia macro, pe care o apreciază drept liniştitoare pe termen mediu, dar arată şi devieri de la programul de convergenţă. Bunăoară, raportul anticipează că deficitul bugetar va fi în 2017 de 3,4% din PIB, faţă 2,9% din PIB cât prevedea programul de convergenţă.
Consideraţii de natură macro
Deficitul bugetar va fi în 2017 de 3,4% din PIB faţă 2,9% din PIB cât prevedea programul de convergenţă.
Datoria consolidata a sectorului privat a ajuns la sub 60% din PIB, faţă de 75% din PIB în 2010.
România este în urma ţărilor zonei euro în ceea ce priveşte creditarea populatiei şi a companiilor nonbancare ( cu 31% din PIB). Ponderea creditelor în valută în total creditare a scăzut la 47% faţă de 67% în 2012.
Capitalizarea bursieră (9,5% din PIB în 2015) este foarte scăzută în comparaţie cu cea din zona euro (60% din PIB).
Mediul de afaceri este cu mult mai puţin prietenos faţă de zona euro.
Migraţia masivă pune probleme de susţinere a economiei.
