Eveniment

Raport Comisia Europeană: Instabilitatea politică şi economică, cauze ale cheltuielilor scăzute pentru sănătate

Raport Comisia Europeană: Instabilitatea politică şi...

Autor: Otilia Ciocan Serescu, Mediafax

27.11.2017, 14:32 146

"La 814 euro pe cap de locuitor (valoare ajustată în funcţie de diferenţele în ceea ce priveşte puterea de cumpărare), România cheltuieşte sub o treime din media UE, cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre. De asemenea, ponderea PIB-ului dedicat sănătăţii (4,9 %) este cea mai scăzută şi semnificativ sub media UE de 9,9 %. Cheltuielile pentru sănătate ca pondere a PIB-ului au scăzut constant din anul 2010, reflectând situaţia politică instabilă şi ca urmare a reducerii cheltuielilor pentru a atinge ţintele deficitului bugetar", se arată în raport.

Potrivit sursei citate, sursele publice reprezintă 78 % din finanţarea totală din domeniul sănătăţii (la acelaşi nivel cu media UE), cea de-a doua fiind „plăţile din buzunar”, iar în anul 2015 au ajuns pentru prima dată la 21 % din cheltuieli.

Plăţile din buzurar se referă la banii pe care pacientul român îi da medicilor, fie ca atenţie, fie în urma condiţionării actului medical.

"Cheltuielile „din buzunar” reprezintă o cincime din cheltuielile totale cu asistenţa medicală şi includ plăţile directe şi plăţile neoficiale. Acestea din urmă sunt considerate a fi larg răspândite şi substanţiale, dar totuşi greu de estimat, împiedicând efectuarea unor calcule de încredere pentru evaluarea ponderii reale a cheltuielilor private din domeniul sănătăţii. Accesibilitatea din punctul de vedere al costurilor este principalul motiv pentru nevoile nesatisfăcute de asistenţă medicală raportate", se arată în document.

Din document reiese că "există şi inegalităţi cu privire la accesul la servicii între populaţia din zonele rurale şi cea din zonele urbane, ca şi pentru grupurile vulnerabile. Eforturile recente includ crearea unor centre comunitare de îngrijire pentru a îmbunătăţi accesul, inclusiv pentru populaţia romă."

În ceea ce priveşte numărul medicilor şi asistenţilor medicali din România, în raport se apreciază că numărul acestora este relativ scăzut faţă de mediile Uniunii Europene, fiind "2,8 doctori per 1 000 de locuitori, comparativ cu 3,5 în UE, şi 6,4 asistenţi medicali per 1 000 de locuitori vs. 8,4 în UE".

"Acest lucru se întâmplă în ciuda numărului constant în creştere de absolvenţi de studii de asistent medical şi a eforturilor de creştere a numărului de absolvenţi de medicină după declinul înregistrat din 2010 până în 2013. Doi factori care contribuie la aceste numere mici sunt ratele mari ale lucrătorilor în domeniul sănătăţii care au emigrat în ultimul deceniu (şi, în special, după aderarea la UE în 2007) şi scăderea salariilor în sectorul public ca răspuns la criza economică, care a dus la părăsirea sectorului de către personalul medical", scrie în document.

Referitor la numărul paturilor din spitale, acesta a scăzut în ultimele decenii, însă, cu toate acestea, "numărul paturilor a fluctuat din 2005, iar în 2015 a fost cu mult peste media UE, ajungând la aproximativ 500 de paturi pentru cazuri acute per 100 000 de locuitori, comparativ cu 396 în UE. "

"Spitalele sunt distribuite uniform în întreaga ţară, deşi există unele întrebări privind accesibilitatea în zonele rurale. Nu există informaţii oficiale disponibile privind starea clădirilor spitalelor publice, dar există preocupări guvernamentale. Există planuri de construcţie a trei spitale, care să înlocuiască clădirile vechi, neadecvate, ale spitalelor din trei regiuni cu cele mai mari nevoi, prin intermediul mecanismelor de finanţare ale UE. Furnizarea asistenţei medicale primare şi comunitare este deosebit de fragmentată", se concluzionează în raport.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO