Întrebată de Ziarul Financiar ieri la o conferinţă despre mobilitatea urbană de ce se circulă atât de greu în Bucureşti şi ce a făcut Primăria Bucureştiului pentru mobilitate urbană viceprimarul Bucureştiului Tomniţa Florescu a răspuns:
„Doresc să vă spun că temele abordate acum sunt teme mari, grele, care ţin de viaţa noastră şi strategii şi dezvoltare şi mobilitate. Ce urmărim cu asta? Urmărim un confort urban, pentru că este vorba de Bucureşti. Cum se oate realiza acest confort urban? Sigur, sunt parametri normali ai confortului, sigur, sunt cei psihosociali, dar trebuie gestionat şi această gestiune nu se mai poate fără aceste componente tehnologice fabuloase“, a spus Florescu.
Fără să dea nici o soluţie la fluidizarea traficului, Tomniţa Florescu, de profesie arhitect, a vorbit despre... Bienala de Arhitectură de la Veneţia.
„Sunt convinsă că tehnologia a venit mult peste noi, iar reacţia normală a societăţii nu s-a adaptat încă. Sunt două componente, cea fizică şi cea umană. Componenta fizică ţine de o infrastructură şi când spun infrastructură nu spun numai drumuri, spun reţele, o suprastructură pe care o vedem toţi, o adaptare la mediu, dar există şi un spaţiu al societăţii în care noi, ca furnicuţele, ne ducem viaţa de zi cu zi. Am să fac o paranteză, anul acesta tema Bienalei de Arhitectură de la Veneţia este spaţiul liber. Pentru că noi trăim în spaţiul liber, care devine decor, tot acest Bucureşti, şi care dacă nu este de bună calitate influenţează acea influenţă psihosocială. Un spaţiu nobil, îţi induce să te porţi într-un anume fel“.
Tomniţa Florescu a continuat:
„Acest oraş, care este un oraş mare trebuie gândit ca un organism, pentru că este foarte complicat. Iar acest organism are un metabolism, iar metabolismul urban este o chestie foarte sensibilă. Strici într-o parte, nici nu îţi imaginezi ce se întâmplă în alte părţi. Iar noi vom aborda toate temele, vorbesc de mobilitate, de plan de dezvoltare urbană, de dezvoltare durabilă, problema este că discutăm de smart city şi nu discutăm de smart people care ar trebui să locuiască acest fabulos organism. Şi rămân la concluzia, şi cred că înţelegeţi foarte bine lucrul acesta, că partea de educaţie şi cultură stă la bază, pentru că avem un trecut, un prezent şi un viitor. Când intri într-un spaţiu ca ăsta, absolut te impresionează şi nu poţi să te gândeşti doar la prezent, deci vă propun o temă de reflecţie despre educaţie, căci fără asta avem o grămadă de teme să ne ajute, dar trebuie să gândim în mod inteligent. Avem multe proiecte care nu sunt cunoscute la primăria generală, multe, multe, şi sper să avem ocazia să le discutăm“, a încheiat Tomniţa.
Până la finalul anului transportul public Bucureşti – Ilfov va avea peste 170 de rute, a spus Aura Răducu, director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov (ADIBI), prezentă la aceeaşi conferinţă.
„Planul de mobilitate urbană pentru regiunea Bucureşti – Ilfov este un document care atrage un buget de
7 milioane de euro, din care 3,5 milioane de euro vor fi alocaţi proiectelor Metrorex. (...) Până la finalul anului vom face un transport integrat Bucureşti – Ilfov“, a spus Aura Răducu, în cadrul unei conferinţe organizate ieri de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. ADIBI este o asociaţie înfiinţată în 2008 care are ca scop pregătirea şi promovarea proiectelor de interes comun pentru regiunile Bucureşti şi Ilfov pentru dezvoltarea în mai multe domenii (de la servicii sociale, mediu, turism sau transport). În prezent, principala activitate a ADIBI este aceea de a dezvolta transportul public pentru călători, transportul public Bucureşti – Ilfov fiind urgenţa numărul unu în momentul de faţă, a adăugat directorul asociaţiei.
În plus, Aura Răducu a spus că în două - trei luni Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov va încheia un contract cu o companie pentru dezvoltarea de soluţii publice şi pentru a reglementa transportul din Bucureşti – Ilfov. În ceea ce priveşte pachetul de proiecte de investiţii, ieri ADIBI a depus documentele pentru modernizarea a opt linii de tramvai şi pentru dotarea acestora cu tramvaie moderne.
„Proiectul a fost depus astăzi pentru finanţare europeană şi are o valoare de 20 de milioane de euro, iar în următoarele şase luni pregătim proiecte pentru autobuze electrice, integrare tarifară şi modernizare de tramvaie.“
