Opinie Cristian Hostiuc, Director editorial ZF

Răzbunarea pieţei: multinaţionalele se plângeau când guvernul creştea salariul minim (ăsta nu-i capitalism, ci socialism), dar viaţa le-a adus în postura să majoreze diin proprie iniţiativă salariul minim din compania lor (cu 50% peste minimul din economie) pentru a face faţă tensiunii de pe piaţa muncii

11 feb 2018 Autor: Cristian Hostiuc

Lidl, gigantul german care în şase ani de zile a călcat cu tancurile piaţa de retail din România, ajungând la 220 de magazine cu 5.500 de salariaţi, se pregăteşte să majoreze salariul minim în companie la 3.000 de lei brut, care înseamnă 1.800 de lei net. Acest salariu este pe noua formulă de calcul, respectiv toate contribuţiile sunt trecute în sarcina angajatului.

De la 1 ianuarie salariul minim brut pe economie, stabilit de guvern, este de 1.900 de lei, adică 1.160 de lei net.

Lidl plăteşte cu 55% mai mult decât minimul pe economie, ceea ce este remarcabil în industria de retail, unde cei mai mulţi angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, sau uşor peste.

Ani de zile, asociaţiile patronale ale investitorilor străini dar şi români protestau faţă de majorarea salariului minim în economie an de an, atât de rapidă, care nu are în spate şi o creştere a productivităţii.

Aproape toate companiile se plângeau că această creştere a salariului minim an de an va scoate România de pe harta competitivităţii salariilor, cel mai important atu cu care este promovată România printre investitorii străini: forţa de muncă ieftină şi bine calificată.

În 2012 salariul minim brut pe economie era de 700 de lei, pentru ca la începutul lui 2017 să ajungă la 1.450 de lei brut, adică 1.056 de lei net.

O treime din poziţiile de pe piaţa forţei de muncă din România sunt plătite la salariul minim.

În ultimii trei ani companiile, având vârf de lance multinaţionalele din retail, au început să majoreze salariul minim din propria companie peste nivelul minim din economie pentru că au început să se confrunte cu lipsă de oameni, cu fluctuaţii mari de personal, ceea ce în final costă mai mult decât creşterea salariilor din proprie iniţiativă şi peste cea stabilită de guvern.

Deşi pare o „blasfemie“, România oferă câştiguri de productivitate suficiente pentru ca salariul minim să nu fie 1.162 de lei net, cât a stabilit guvernul.

Şi revin la afirmaţia lui Andrei Caramitru, consultant pentru gigantul american Boston Consulting Group şi fost la McKinsey, care a spus într-o emisiune la ZF Live că salariul mediu în Bucureşti nu ar trebui să fie 600 de euro, ci peste 1.000 de euro net pe lună, la cât este productivitatea de aici.

Multinaţionalele pot să plătească majorările salariale pe care le aduce piaţa, în cea mai pură formă de capitalism, dar din păcate companiile româneşti vor face faţă din ce în ce mai greu acestui trend.

Firmele româneşti, bineînţeles cu excepţia celor de stat, trebuie să găsească resurse interne pentru a face faţă creşterilor salariale, ceea ce va fi mai dificil.

Ironic, va trebui să-şi reducă din rentabilitate pentru a-şi ţine oamenii care vor prefera să meargă la Lidl când vor vedea cât sunt salariile nete acolo. Mai mult ca sigur sunt şi alţi retaileri care vor oferi mai mult pentru a nu le pleca propriii oameni la Lidl sau la concurenţă.

Conform ediţiei a III-a a proiectului ZF „Capitalul privat românesc“, firmele româneşti au avut în 2016 o rentabilitate dublă faţă de multinaţionale: marja de profitabilitate 5,8% pentru firmele româneşti vs. 1,3 % pentru multinaţionale; în cifre absolute, 33 de miliarde de lei rezultat net pentru companiile româneşti vs. 19 miliarde de lei net pentru firmele cu capital străin.

Toţi analiştii critică această creştere a consumului din România pe care se bazează creşterea economică a PSD. Dar, ironic, această creştere a consumului duce şi la creşterea salariilor în retail, în cel mai dur mod capitalist, pentru că marii jucători se bat pentru fiecare client şi au nevoie de oameni care să fie angajaţii lor.

Degeaba crezi că ai business dacă nu ai oameni cu care să-l faci. Nu se poate spune că Lidl, un grup german unde leu sau euro este calculat după a patra virgulă, nu are câştiguri de productivitate din care să plătească propriile majorări salariale şi să aibă un salariu minim cu 50% peste salariul minim din economie.

Dacă creşterea salariului minim în economie este văzut ca o măsură socialistă, creşterea salariului minim într-o companie este văzută ca o măsură capitalistă. 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.02.2018

 
Cuvinte cheie:
opinie
, cristian hostiuc
, salarii
, piata muncii
, salariu minim
, majorare
, lidl
, multinationale
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide