Eveniment

Recensământ 2011: Zece întrebări despre al 12-lea recensământ

Recensământ 2011: Zece întrebări despre Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011

Autor: Adelina Mihai

19.10.2011, 16:49 4173

Pentru Recensământ 2011, timp de 11 zile, cei 120.000 de recenzorii vor strânge date pe formularele de recensământ, din cele 101.000 sectoare ale României repartizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Joi, 20 octombrie, este prima zi în care recenzorii vor colecta date pe teren pentru realizarea celui de-al 12-lea recensământ al populaţiei din România, care se va desfăşura simultan şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pentru prima dată, se vor colecta informaţii despre românii care au plecat la muncă în străinătate şi se vor compara cu statisticile legate de imigranţi realizate de institutele de statistică din fiecare ţară.

Rezultatele finale ale recensământului 2011 se vor publica abia în 2013, în urma centralizării datelor şi a realizării rapoartelor. Primul recensământ al populaţiei din România a fost făcut în 1859, pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a emis atunci un act normativ prin care a înfiinţat "Oficiul Central de Statistică Administrativă", prima instituţie naţională care se ocupa de realizarea de statistici. Însă cel mai recent recensământ realizat în România a fost realizat în martie 2002.

Formulare recensământ 2011: vedeţi aici la ce întrebări trebuie să răspundeţi


Cele mai importante întrebări la care trebuie să ştiţi răspunsurile:

1. Când începe şi când se termină recensământul 2011?

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor se va desfăşura în perioada 20 - 31 octombrie. Pregătirile pentru acest recensământ au început însă din 2009, după ce s-a dat hotărârea de Guvern care a reglementat organizarea şi desfăşurarea procesului, care urmează să fie încheiat în 2014 (potrivit normelor europene, recensământul se încheie după 27 de luni de la culegerea datelor).

2. Cum îl verifici pe recenzorul care vine la uşă?

Fiecare persoană care primeşte un recenzor poate verifica dacă acesta este autorizat prin solicitarea legitimaţiei şi a actului de identitate. Pentru cei mai sceptici, se poate face verificarea seriei legitimaţiei printr-un telefon la serviciul de call center al Institutului Naţional de Statistică: 1741 (pentru reţelele de telefonie mobilă Vodafone, Orange şi Cosmote) sau 021/9201 pentru reţeaua de telefonie fixă Romtelecom.

3. Cât durează recenzarea?

Durata completării formularelor pentru realizarea recensământului variază între 20 şi 40 de minute pentru fiecare gospodărie, în funcţie de numărul de persoane care locuiesc acolo. Fiecare persoană cu vârsta de peste 15 ani trebuie să completeze individual formularele.

De altfel, la recensământul de probă realizat în luna mai s-a constatat faptul că durata de completare a chestionarelor este mai mare decât cea estimată şi de aceea s-a prelungit perioada de colectare pe teren a datelor pentru recensământ de la 10 la 12 zile.

4.Ce se întâmplă dacă nu eşti acasă?

Persoanele care nu vor fi găsite acasă de către recenzor vor găsi în uşă sau în cutia poştală un fluturaş cu datele de contact ale recenzorului şi cu o propunere de dată şi oră la care acesta poate reveni pentru a completa chestionarele. Astfel, recenzorul poate fi contactat telefonic pentru stabilirea altei date. În cazul în care recenzorul revine şi tot nu găseşte pe cineva acasă, există posibilitatea ca persoana să meargă, din proprie iniţiativă, la comisia locală de recensământ, unde îşi poate lăsa datele până la sfârşitul perioadei de colectare a datelor, adică până la 31 octombrie.

5. Ce se întâmplă cu cei care stau fără mutaţie în Bucureşti?

Recenzorii nu vor verifica dacă persoanele din provincie care locuiesc în Bucureşti au sau nu au viză de flotant sau contracte de închirere a apartamentelor în care stau. Aceste persoane vor fi consemnate drept "temporar prezent" în locuinţa în care se găsesc la momentul realizării recensământului şi ca "temporar absent" în domiciliul pe care îl au trecut în cartea de identitate. La fel se întâmplă şi în cazul studenţilor care pleacă pentru o perioadă îndelungată la studii în alt oraş. Regula este valabilă pentru toate oraşele din România.

Românii plecaţi la muncă în străinătate nu vor putea completa chestionarele recensământului făcut de INS: datele despre ei vor fi furnizate de către membrii familiei rămaşi acasă şi vor fi consemnaţi ca persoane "temporar absente" în România; în schimb, ei vor participa ca persoane "temporar prezente" la recensămintele din ţările în care lucrează.

6.Pot furniza şi vecinii date despre tine?

Singurele date pe care un recenzor le poate culege de la vecini sau de la administratorul de bloc despre persoanele care locuiesc într-o anumită clădire şi nu sunt găsite acasă sunt legate de numele persoanelor, mărimea apartamentului (în funcţie de structura blocului) şi de când lipsesc persoanele respective de la domiciliu. Pentru alte date din chestionar nu pot fi folosite mărturiile vecinilor.

7. Ce se întâmplă dacă nu vrei să răspunzi?

Persoanele care refuză să răspundă la întrebările din chestionarul aplicat pentru realizarea recensământului riscă amenzi cuprinse între 1.500 şi 4.500 de lei. Totuşi, există o serie de întrebări - legate de etnie, religie sau dizabilităţi- la care persoana chestionată are posibilitatea de a nu răspunde. Citiţi şi cele patru întrebări la care poţi refuza să răspunzi.

8.Ce se întâmplă cu datele furnizate? Pot ajunge la Fisc sau la Poliţie?

Datele furnizate în urma aplicării chestionarelor vor fi centralizate într-un sistem electronic gestionat de INS, care însă nu va prelua numele persoanelor participante la recensământ. Agregarea datelor se va face pe baza codurilor numerice personale, păstrând anonimatul în ceea ce priveşte numele persoanelor. Este pentru prima dată când se folosesc CNP-urile populaţiei pentru recensământ, acestea fiind necesare pentru o evaluare foarte exactă a populaţiei României. Informaţii individuale despre persoanele care au completat chestionarele NU se pot furniza nici Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, nici Poliţiei, nici serviciilor secrete şi nici Ministerului de Justiţiei. Nicio instituţie a statului nu poate solicita date individuale rezultate în urma aplicării chestionarelor pentru recensământ.

9. De unde au fost preluate datele pentru stabilirea locuinţelor care vor fi cuprinse în recensământ?

Baza de date folosită de INS pentru stabilirea celor 101.000 sectoare ale României împărţite celor 120.000 de recenzori care vor merge pe teren pentru a culege date a fost furnizată de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care a făcut o sectorizare digitală a locuinţelor din România pe baza proiectului ortofotoplan - fotografia aeriană a României din care a rezultat o hartă digitală a ţării.

10. Când vor fi date publicităţii primele informaţii rezultate în urma centralizării formularelor de recensământ?

Primele informaţii despre recensământul realizat în luna octombrie a acestui an vor fi date publicităţii la începutul anului viitor, iar informaţiile complete vor fi disponibile abia la finele anului 2013.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO