Majoritatea judeţelor, respectiv 39 din 42, au înregistrat în ultimii 10 ani scăderi ale numărului de locuitori, potrivit datelor provizorii din recensământul populaţiei, singurele excepţii fiind judeţul Ilfov, care a câştigat 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti, judeţul Bistriţa-Năsăud, cu un plus de 9.800 de locuitori, şi Suceava, cu 7.700 locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).
Exceptând municipiul Bucureşti, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din judeţul Cluj care şi-a păstrat această poziţie în ultimii zece ani deşi şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori.
Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum zece ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate a avut o creştere uşoară (101,8%).
Analizând localităţile, cele mai mari creşteri între recensământul din 2011 şi cel de acum, de circa 30.000 de persoane, apar în cazul oraşului Popeşti Leordeni din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane, comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane, şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu 43.584 persoane.
Ierarhia se modifică la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011 ajungând la o populaţie de 43584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populaţie de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani de 266,1% şi, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populaţie de 20014 locuitori şi, respectiv, de 22270 locuitori.
Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, –32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori, – 31,8% şi 478 locuitori, – 31,4% faţă de populaţia din 2011).
Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori).
Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.
Oraşul Băile Tuşnad şi-a menţinut poziţia de cel mai mic oraş din România (1372 locuitori faţă de 1641 locuitori în 2011).
Cel mai mare oraş este Popeşti Leordeni.
Şi acum zece ani şi în 2021, cel mai mic municipiu a fost şi este Orşova din judeţul Mehedinţi cu o populaţie de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane faţă de RPL2011.
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,05 milioane persoane, în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin, reprezentând 51,5% şi trăieşte în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).
