Eveniment

Rectificarea bugetară sacrifică investiţiile în favoarea cheltuielilor sociale

Rectificarea bugetară sacrifică investiţiile în favoarea cheltuielilor sociale

Rectificarea bugetară sacrifică investiţiile în favoarea cheltuielilor sociale

Autor: Claudia Medrega

24.08.2012, 00:08 4006

Guvernul majorează chel­tu­ielile de personal cu 1,1 miliarde de lei la rectificare, dar taie şi 2 miliar­de de lei de la cheltuielile de in­ves­tiţii finanţate atât din buget, cât şi din fonduri europene. Dimi­nua­rea investiţiilor are im­plicaţii negative asupra creşterii econo­mice, iar menţinerea econo­miei pe plus în acest an este una dintre cele mai mari provocări, având în vedere frânarea principalelor motoare din 2011 - industria şi agricultura.

Rectificarea bugetară a fost aprobată ieri de Guvern.

România are nevoie de măsuri de încu­ra­jare a creşterii PIB, în special de investiţii pu­blice cu valoare adăugată mare. Stimularea consumului a fost una dintre soluţiile vehiculate frecvent pentru susţinerea creşterii economice. Însă, pe structura actuală a economiei româneşti, creş­terea consumului duce inevitabil la im­porturi mai mari şi deteriorarea de­ficitului de cont curent, pentru care nu există suficiente surse de finanţare, având în vedere prăbuşirea investiţiilor străine şi eşecul atragerii fondurilor europene. Teoretic, resursele supli­mentare provenite din reîntregirea salariilor bugetarilor ar putea să meargă în consum, dar există şi alternativa direcţionării ba­nilor spre creditele res­tante şi economisire.

Tăierea cheltuielilor de investiţii în a doua parte a anului vine după ce în pri­mul semestru gradul de realizare a investiţiilor a fost "semnificativ sub aşteptări" reflectând atât o incapacitate de a absorbi fondurile europene desti­na­te investiţiilor planificate, cât şi un instru­ment de echilibrare a deficitului bu­getar către ţinta semestrială convenită cu FMI, după cum remarcă Consiliul Fiscal.

Din păcate, Româ­nia se "remarcă" la nivel european şi prin efi­cienţa foarte scă­zu­tă a investiţiilor pu­blice. Statul a ini­ţiat în ultimii ani pes­te 40.000 de proiecte de investiţii şi a risipit banii, iar până acum niciun guvern nu a venit cu o listă de priorităţi.

Săli de sport con­struite în comu­ne cu 500-600 de locuitori, bazine de înot aflate în stadiu de execuţie "zero", însă pentru ca­re în contul unor firme au intrat sute de mii de euro, con­tracte semnate cu firme care au intrat în faliment sau care execută lucrările cu întârzieri chiar şi de un an, asta arată primul raport de audit intern realizat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

La sfârşitul lunii iunie, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare, au totalizat 13,8 mld. lei. Prin rectificare, nivelul total al acestor cheltuieli este ajustat de la 37,3 mld. lei la 36,4 mld. lei.

Totuşi, în pofida alocărilor mai reduse pentru investiţii, formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multianuală a finanţărilor aferente pot conduce la o eficienţă economică mai ridicată a acestora, crede Consiliul Fiscal.

România a avut în perioada 2000-2011 printre cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.

Ministerul Finanţelor a analizat 674 de proiecte de investiţii publice cu o valoare cumu­lată de 211 mld. lei şi a descoperit 212 proiecte ineficiente finanţate de la bugetul de stat în valoare de 36,2 mld. lei, care vor fi reevaluate, potrivit lui Liviu Voinea, secretar de stat în minister, responsabil cu politica fiscală. În cursul acestui an ar urma să fie înfiinţată o unitate de evaluare a acestor proiecte în subordinea ministrului de finanţe.

Ajustarea cheltuielilor de investiţii nu este o noutate. Ţintele de deficit bugetar agreate cu FMI au fost atinse în ultimii ani, uneori prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat. Iar arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.

Şi în prima jumătate a anului ţinta de deficit, de 7 mld. lei, a fost atinsă ca urmare a unui control strict al cheltuielilor - în special al celor curente, dar şi al celor de capital şi al altor cheltuieli de natura investiţiilor şi, parţial, ca urmare a acumulării de arierate, în special la bugetele locale. Pe partea de venituri o influenţă favorabilă a venit de la performanţa peste aşteptări a veniturilor fiscale, în special a impozitelor pe venit şi salarii, dar şi de la veniturile nefiscale, potrivit Consiliului Fiscal.

Cum se modifică cheltuielile prin rectificare

Cheltuielile de investiţii - care includ cheltuielile de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi alte transferuri de natura investiţiilor - sunt ajustate cu 2,07 mld. lei prin rectificare, (fără impactul schemelor de compensare). Pe date brute, care includ şi impactul swap-urilor, scăderea este de circa un miliard lei. În urma ajustării, nivelul cheltuielilor de investiţii pentru 2012 coboară la 36,4 mld. lei. Majorarea salariilor implică cheltuieli de personal mai mari cu 1,15 mld.lei. Salariile bugetarilor au fost majorate cu 8% la 1 iunie şi urmează o nouă creş­tere de 7,4% din 1 decembrie. Totalul cheltuielilor de personal se majorează în urma rectificării la 40,9 mld. lei. Prin rectificarea bugetară veniturile bugetare totale sunt majorate cu 3,07 mld. de lei, iar cheltuielile cu 0,6 mld. lei.

Guvernul promite FMI că nu vor avea loc derapaje fiscale din cauza alegerilor

Guvernul s-a angajat să evite derapajele fiscale în perioada alegerilor generale de la sfârşitul acestui an, chiar dacă vor exista "presiuni" pentru relaxarea fiscală, şi să asigure o disciplină strictă la nivelul finanţelor publice locale, se arată în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI."Nu se va ceda presiunilor pentru relaxarea disciplinei fiscale înaintea alegerilor parlamentare. Vom lua măsuri pentru a asigura o disciplină fiscală strictă la nivelul finanţelor publice locale şi în privinţa reducerii arieratelor".

Atingerea ţintei de deficit bugetar în acest an va presupune atât continuarea politicii de austeritate, cât şi măsuri pentru o mai bună colectare a contribuţiilor fiscale, se mai spune în scrisoarea de intenţie. "În 2013, deficitul structural va fi redus cu cel puţin 0,5% din PIB. Pentru a ne asigura că vom respecta obiectivul pentru 2012, vom limita ţinta de deficit cash la 2,2% din PIB, ceea ce presupune o consolidare echivalentă cu 2% din PIB în termeni structurali". Ţinta de deficit bugetar în acest an este de 2,2% din PIB pe metodologie cash, respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95. Guvernul s-a mai angajat să limiteze în a doua parte a anului cheltuielile pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE, din cauza întreruperii rambursărilor, şi să nu utilizeze în acest scop banii din privatizări sau sumele necheltuite de la PNDI. Cheltuielile cu salariile din sectorul public se vor menţine în acest an la 6,7% din PIB. Vlad Popescu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO