Datele statistice publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru primele trei trimestre arată că, pe partea de utilizare, investiţiile, care au contribuit cu 22% la formarea PIB, au avut o contribuţi negativă (-1,8%) la creşterea economică de 2,8%. Prin urmare, reducerea investiţiilor statului (la nouă luni cheltuielile de capital au scăzut cu -23,7% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Finanţelor) se vede acum în evoluţia creşterii economice.
„Tocmai pentru că nu au fost investiţii, prima mea reacţie la datele INS a fost una de stupoare faţă de creşterea economică atât de mare, pentru că nu avea de unde să crească economia. Rămâne să vedem dacă cifrele rămân aşa sau vor fi ajustate. Nu cred cele mai recente date publicate de INS”, spune analistul economic Dragoş Cabat.
Consumul a contribuit cu 2,9% la creşterea economică, având o pondere de aproape 78% în formarea PIB-ului. O altă categorie de utilizare care a favorizat creşterea economică a fost exporturile, care au contribuit cu 1% la avansul PIB.
În ceea ce priveşte consumul final efectiv, cea mai importantă contribuţie la creşterea economică au avut-o cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+3%), cu o pondere de 62,5% la utilizarea PIB.
Exportul net a contribuit cu 1% la creşterea economică în condiţiile în care volumul de exporturi de bunuri şi servicii a crescut cu 8,1%, în timp ce importurile au crescut cu doar 5,7%.
În primele nouă luni ale anului, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au scăzut cu 23,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 10,6 miliarde lei (2,4 mld. euro).
La zece luni declinul s-a mai temperat până la un minus de 13%, cheltuielile de capital dublându-se în octombrie faţă de septembrie, dar, dacă trendul se menţine, acest lucru va fi reflectat în creşterea economică din trimestrul al patrulea.
„La guvern se fac calcule strict contabile, cu atenţie la deficitul bugetar. În aceste calcule, factorul rezidual sunt cheltuielile de investiţii publice, pentru că celelalte cheltuieli, cu salarii, bunuri şi servicii, dobânzi, nu pot fi tăiate, astfel că deficitul este controlat din cheltuielile de capital”, a spus analistul Laurian Lungu, adăugând că şi investiţiile sectorului privat au avut de suferit anul acesta, după ce guvernul a introdus noi taxe menite să majoreze încasările la buget.
Potrivit datelor INS publicate ieri, investiţiile în economie au crescut în trimestrul al treilea din 2014 nesemnificativ, cu 0,1%, dar aceasta este prima creştere înregistrată după cinci trimestre consecutive de scădere.
Ultima creştere s-a înregistrat în trimestrul I din 2013, când învestiţiile în economie au crescut cu 0,3%.
Creşterea din T3 2014 a temperat declinul din primele două trimestre, când investiţiile nete în economie au scăzut cu 9% în primul trimestru şi cu 9,1% în cel de-al doilea. Scăderea investiţiilor la nouă luni a fost de 5,9% şi, astfel, investiţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea economică de 2,8% pe primele nouă luni.
Investiţiile nete în economie au fost în primele trei trimestre de 42,6 miliarde lei (9,7 mld. euro). Totodată, investiţiile străine directe au crescut cu 1,4%, la 1,5 miliarde de euro.
Pentru anul viitor, guvernul promite investiţii puternice, mai ales că 2015 este ultimul an în care mai pot fi luaţi bani europeni din exerciţiul financiar 2007-2013. De aceea guvernul vrea să negocieze cu FMI un deficit bugetar de 2% din PIB, faţă de unul asumat în trecut de 1,4% din PIB.
„Întrebarea este: îţi poţi asuma un deficit bugetar mai mare într-un an care să aibă o creştere economică puternică? Eu zic că da”, spune Laurian Lungu.
El adaugă că nu poate fi încă estimat ce creştere economică s-ar fi înregistrat anul acesta în primele trei trimestre dacă investiţiile publice nu ar fi fost reduse.
