Federaţia Rusă plănuieşte să acorde mai multă atenţie impactului pe care schimbările climatice îl au asupra zonelor de permafrost din estul ţării. Riscul pe care îl reprezintă dezgheţul unei zone care a fost cândva complet îngheţată vizează în mod direct mai multe clădiri, conducte şi infrastructuri, potrivit Bloomberg.
Încălzirea în zona arctică este de două ori mai rapidă comparativ cu restul planetei, lucru ce nu poate semăna decât probleme pentru economia rusă. „Pierderile economice variază între 50 şi 150 de miliarde de ruble (2.3 miliarde de dolari) anual”, a spus Alexander Krutikov, ministru adjunct al Dezvoltării Zonei Arctice şi de Est. Krutikov a declarat într-un interviu că „problema trebuie rezolvată, deoarece cantitatea pierderilor va continua să crească în fiecare an. Miza este foarte serioasă. Conductele explodează, iar pilonii de susţinere se prăbuşesc.”
Comentariile lui Krutikov arată încă o dată că Rusia, care se află pe locul patru mondial în ceea ce priveşte emisiile de substanţe poluante, începe să ia cât mai în serios efectele schimbărilor climatice. În majoritatea timpului în care a fost la putere, preşedintele Vladimir Putin a contestat afirmaţia aceeptată la scară internaţională conform căreia încălzirea globală se datorează exclusiv activităţilor umane. Luna trecută, însă, acesta a decis să ratifice acordul asupra climei din 2015 de la Paris, cu scopul diminuării urgente a impactului schimbărilor climatice.
Creşterea temperaturilor constituie motive de îngrijorare pentru companiile de minerit, de gaze şi de ulei, iar zona permafrostului reprezintă aproximativ 15 % din operaţiunile pe bază de ulei şi 80 % din cele pe gază de gaze. De asemenea, zona permafrostului este locul unde îşi exercită activitatea minerii de la Nornickel, cel mai mare producător de nichel rafinat şi paladiu.
Rusia a construit de-alungul anilor structuri bazate pe piloni de susţinere pentru a îmbunătăţi stabilitatea in zona permafrostului. Dar cum solul se încălzeşte şi devine mai moale, iar clădirile îşi pierd din stabilitate, probleme par să se înmulţească pe zi ce trece.
După ce mai multe cratere au fost descoperite în regiunea Yamal, loc bogat în gaze naturale, mai multe case au trebuit să fie dărâmate în Norilsk, oraşul industrial unde activează cei de la Nornickel, având în vedere că apariţia craterelor reprezintă un risc pentru conducte.
Problemele pot degenera în continuare, însă. Până în 2050, încălzirea globală poate afecta aproximativ 20% din structurile şi infrastructura zonei permafrostului, urmând să se atingă pierderi de 84 de miliarde de dolari, conform unui studiu publicat în februarie la Universitatea George Washington din Washington D.C. Pierderile sunt echivalentul a 7.5% din Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei, mai mult de jumătate din proprietăţile imobiliare rezidenţiale putând fi afectate, ducând la pierderi de 53 de miliarde de dolari.
Pe fondul problemelor generate în această zonă, companiile încep să îşi formuleze planuri de viitor. Compania producătoare de gaze, Novatek, proiectează noi infrastructuri pentru a putea face faţă căldurii alarmante din deceniile următoare, a declarat Leonid Mikhelson, director executiv al Navotek.
