Omul de afaceri George Copos, care controleaza grupul de firme Ana Holding, cu activitati in industria hoteliera, electrotehnica, alimentara, considera ca pentru a relansa economia trebuie relansat in primul rand consumul.
"Eu vin din lumea reala si cred ca atat consumul intern, dar si consumul extern, adica exporturile, trebuie relansate. Pentru consumul general trebuie stimulat exportul. Cred ca impozitul pe profit pentru companiile exportatoare ar trebui redus de la 16% la 8%", a declarat Copos. O alta masura pe care o propune el ca facilitate pentru exportatori este scutirea de impozit pe profitul reinvestit de companiile ce exporta. "Statul nu trebuie sa faca, acesta trebuie sa reglementeze pentru buna functionare a economiei", a sustinut el.
In acelasi timp, omul de afaceri se intreaba daca sunt pregatite companiile romanesti sa faca fata jucatorilor mari din Uniunea Europeana.
"Ce avem noi? Forta de munca mai ieftina si legislatie mai permisiva. Nu suntem pregatiti sa intram in competitie cu firmele straine", a precizat el. In opinia lui, chinezii, care beneficiaza de anumite facilitati in realizarea de exporturi si "care lucreaza 24 de ore din 24", sunt foarte puternici in piata si reusesc sa "ia totul" pe pietele pe care activeaza. "Chinezii ne mananca. Preturile cu care vin ei pe piata sunt mult mai mici, ceea ce ne impiedica pe noi sa vindem produsele (facand referire la micromotoarele produse de compania lui, in urma delocalizarii fabricii din Marea Britanie in Romania - n.r.). Trebuie gasite nise de piata pe care sa nu activeze ei", a mentionat George Copos.
Totul este blocat
Mai mult, omul de afaceri spune ca bancile ar trebui sa dea drumul la credite, iar Banca Nationala a Romaniei sa reduca garantiile. "Daca inainte reuseam sa iau un credit de 20 de milioane de euro intr-o zi, cum a fost atunci cand am cumparat hotelul Hilton, acum situatia este mult mai complicata. Totul este blocat. Mai mult, banca Eximbank ar trebui recapitalizata", a spus el.
Copos negociaza cu bancile pentru un credit de cateva zeci de milioane de euro pentru construirea unui centru spa in Brasov, dar si pentru modernizarea hotelurilor Hilton, Crowne Plaza si pentru consolidarea hotelului Sport din Poiana Brasov. "Acum este momentul pentru aceste modernizari. Nu se poate spune ca risipesc bani in aceste conditii de criza, avand in vedere faptul ca astazi construiesti la jumatate din pret fata de ce construiai anul trecut", a precizat el.
Proprietarul Ana Holding mai adauga faptul ca nu este dispus sa construiasca acum un hotel de la zero, dar ca ridicarea unui astfel de hotel se face cu mai putini bani decat in cazul renovarii unui hotel. "Eu nu am avut aceasta 'stiinta' la momentul in care am inceput sa renovez hotelurile, ceea ce m-a costat mai mult decat daca as fi optat pentru demolarea cladirii si construirea de la zero. Spre exemplu, constructia unui hotel de 8.000 mp de la zero se ridica la 8 milioane de euro, numai cladirea", a spus el.
Economia subterana domina
Legat de industria hoteliera, Copos spune ca situatia este trista, avand in vedere ca toate hotelurile care opereaza pe litoralul romanesc au avut incasari mai mici decat cele doua hoteluri detinute de el in Bucuresti, adica Hilton si Crowne Plaza. "Marea problema cu care ne confruntam este economia necontabilizata in domeniul turismului. Situatie similara intalnim si in industria alimentara, 60-70% dintre sectoare fiind necontabilizate. Eu platesc 10 milioane de euro impozite si taxe anual la companiile pe care le detin", a spus el.
Grupul Ana Holding, condus de Copos, are in proprietate hotelurile de cinci stele Crowne Plaza si Hilton din Bucuresti, unitatile Europa si Astoria din Eforie Nord, precum si hotelurile de trei stele Sportul, Bradul si Poiana din Poiana Brasov, adica aproape 2.000 de paturi pe care le pune la dispozitie turistilor.
"Daca nu ai infrastructura, nu poti vorbi de turism. De la Bucuresti pana la Brasov faci aproape cinci ore cu masina, ceea ce nu este in regula. Am fost de curand in statiunea de schi Courchevel din Franta unde partia arata ca o 'fata de masa', au zapada artificiala. Sunt si foarte multe restaurante, alte conditii decat la noi", a spus el.
Toate hotelurile dezvoltate in Bucuresti in locatii nepotrivite vor da faliment, dupa aprecierile lui Copos. "Circulatia turistica a scazut in Romania. Vor aparea si falimentele in aceasta industrie. Noi ne-am adaptat, mutam oamenii din hotelurile de la munte in cele de pe litoral si invers fara sa fie vreo problema", a declarat el. In cadrul companiilor pe care le conduce, omul de afaceri a facut si restructurari.
"Am dat afara oameni din toate companiile conduse. Dupa asta mentalitatea celorlalti s-a schimbat imediat. Am ajuns sa dau salarii de 5.000 de euro si nu stiu daca oamenii acestia produc atat", a spus el.
"Am avut o experienta trista ca om politic. Eu am crezut in agricultura si in turism, dar au fost distruse ambele sectoare", a mentionat el. Copos mai spune ca a crezut cu tarie in taxa unica. "Daca nu aveam o majoritate parlamentara in 2005, nu stiu daca Romania devenea membra a Uniunii Europene. Important este acum ca am devenit parte a UE", a spus el.
Se fac si investitii noi
Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei Berarii Romaniei, a sustinut ca aceasta criza economica este momentul pentru start-up-uri. "Toate marile companii sunt deschise spre noi oferte si vor sa intre pe piete noi", a precizat el.
"Industria berii reprezinta un sector foarte fericit, dat fiind faptul ca productia interna acopera 99% din consumul de bere in Romania. Meritul este al marilor companii care au venit devreme pe piata locala si astfel a crescut competitivitatea", a precizat Bratu. In plus, in industria berii nu exista o piata neagra ca in alte sectoare. "Ar trebui introdusa obligativitatea platii cu cardul de la o anumita suma in sus, pentru controlul platilor in anumite sectoare", a spus el.
Bratu considera ca banii primiti de Romania de la Fondul Monetar International ar trebui folositi in industrii strategice. "Trebuie mai intai sa se identifice aceste industrii. Spre exemplu, ar putea fi industrii strategice, cea a constructiilor sau a FMCG-ului sau chiar agricultura, in care se pot investi acesti bani", a mentionat el.
In sectorul bancar romanesc asistam la o oarecare stabilitate, pericolele existente in ultimele luni ale anului trecut - in special in octombrie si noiembrie - disparand in buna masura, spune Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank Romania.
Principala problema existenta in acest moment pentru institutiile financiare este "ce sa facem cu banii?", spune el, argumentand ca nu este foarte usor de identificat sectoarele economice potrivite carora bancile sa le acorde credite. "Este nevoie de o prudenta sporita", a precizat Diosi.
In schimb, in sectorul pensiilor private turbulentele continua sa fie resimtite, inceputul de an fiind dominat de inghetarea de catre guvern a nivelului contributiei la 2%, a declarat Dorin Boboc, directorul de investitii al Allianz-Tiriac Pensii Private. Problema este cu atat mai acuta cu cat Pilonul II - cel al pensiilor private obligatorii - pornise deja de la o baza foarte scazuta, sustine el.
In vara avem imaginea completa
Pe sectorul pensiilor facultative (Pilonul III) situatia este chiar mai acuta, printre primele masuri privind reducerea facilitatilor acordate de catre angajatori angajatilor fiind renuntarea la plata contributiilor.
"Angajatorii prefera sa renunte la plata contributiilor pentru pensia facultativa decat sa reduca salariile", spune Boboc, adaugand ca administratorii de fonduri private au pierdut si cea mai mare parte a potentialilor clienti pe fondul inaspririi conditiilor economice.
In acest moment, data fiind lipsa de incredere existenta pe piata blocajul financiar se extinde si afecteaza inclusiv "companiile bune", a declarat analistul financiar Dragos Cabat.
"Pentru ca acestea nu-si mai incaseaza banii de la clienti, asistam la un fenomen de reducere voluntara a vanzarilor", a adaugat Cabat, care spune ca semnalele privind intrarea Romaniei in malaxorul crizei financiare internationale erau vizibile inca de anul trecut, pe fondul unui declin prelungit al profitabilitatii companiilor locale.
"In ultimii trei ani profiturile companiilor s-au restrans", spune el, dar nimeni nu s-a gandit la efecte, pentru ca toata lumea era concentrata asupra nivelului cifrei de afaceri si mai putin asupra costurilor. Pentru Cabat una din principalele probleme cu care se confrunta economia romaneasca este reprezentata de incapacitatea autoritatilor de a controla economia subterana.
Totusi, intreaga imagine a situatiei in care se afla mediul de afaceri nu poate fi creata mai devreme de jumatatea anului, in conditiile in care criza financiara a antrenat un cerc vicios care nu s-a incheiat inca, sustin expertii. Cum se poate sparge insa acest cerc vicios? Principala sursa de la care poate veni solutionarea problemelor, par a fi de acord acestia, este reprezentata de banii de la Fondul Monetar International (FMI).
Ce sa facem cu banii din strainatate
Cele 20 de miliarde primite de Romania din partea organismelor internationale de creditare ar putea fi folositi pentru sustinerea sectoarelor economice cel mai grav afectate de criza, cum ar fi constructiile, crede Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Pensii Private. In tara exista foarte multe scoli si spitale care au nevoie sa fie renovate si aceasta ar putea fi o modalitate de sprijinire a firmelor de constructii, spune el.
In schimb, analistul Dragos Cabat spune ca este imposibil ca statul sa ofere sprijin pentru toata piata. Pentru el banii obtinuti din finantarea externa trebuie folositi pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru investitii. Cabat a reiterat ideea ca sprijinirea consumului fara productie nu este o solutie in ceea ce priveste cheltuirea acestor bani.
De asemenea, spune analistul, este nevoie de o asigurare a lichiditatii pe piata interbancara care sa creeze un sentiment de incredere si este foarte important sa se dezghete sectorul creditelor pentru companii, nu cel al imprumuturilor pentru persoane fizice.
O alta directie pe care ar putea sa o urmeze banii de la FMI ar putea fi cea a industriilor strategice, cum ar fi energia sau agricultura - industrii care raman pe loc si nu pot fi transferate pe alte piete generand crestere economica pe termen lung. Un lucru care ar trebui evitat cand vine vorba de cheltuirea banilor din imprumuturile externe este sustinerea cursului de schimb al leului, avertizeaza Diosi de la OTP Bank.
In ceea ce priveste contracararea crizei economice, exista, in teorie, trei cai de urmat, spune Dragos Cabat: reducerea costurilor in toate sectoarele de activitate in mod egal, reducerea strategica si revizuirea intregului sistem. Care sunt insa schimbarile care se vor produce in mediul de afaceri dupa aceasta criza? In primul rand, piata va fi obligata sa se maturizeze si vom asista la o echilibrare a raportului calitate-pret, spune Cabat.
In acelasi timp, actuala criza ofera o serie de oportunitati pentru fuziuni si achizitii si pentru lansarea de noi start-up-uri, mai spun reprezentantii companiilor invitati la ZF Expert.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
