Eveniment

Care este responsabilitatea preşedintelui Iohannis în cazul Piatra Neamţ, în condiţiile în care pe 27 octombrie 2020 a cerut expres creşterea numărului de paturi la ATI în toate spitalele din ţară, dar fără să vorbească şi despre gestionarea suprasolicitării reţelelor electrice şi de gaze medicinale?

Spitalele s-au organizat la cererea Ministerului Sănătăţii pentru a face loc în secţiile ATI pentru bolnavii COVID.

Spitalele s-au organizat la cererea Ministerului Sănătăţii pentru a face loc în secţiile ATI pentru bolnavii COVID.

Autor: Georgiana Mihalache

25.11.2020, 00:07 3263

Pandemia de COVID-19 a zguduit din temelii sistemul de sănătate din România, iar deciziile auto­rităţilor au venit să pună şi mai multă presiune pe spitalele în care nu s-a investit în ultimii ani pentru a le aduce la standarde care să suporte o criză sanitară de amploare.

Iar primul tribut a fost plătit de Spitalul Judeţean Neamţ, acolo unde un incendiu la secţia ATI în care se aflau 16 pacienţi cu COVID-19 a dus la decesul a 12 dintre aceştia, restul pacienţilor şi medicul de gardă fiind în stare gravă la spital.

Din primele informaţii, sursa incendiului a fost un scurt circuit la o instalaţie electrică, provocat de suprasolicitare, secţiile de ATI având în general un consum mare de energie electrică. În plus, în aceste secţii, atmosfera este uşor inflamabilă în condiţiile în care se foloseşte oxigen pentru pacienţii intubaţi.

Ziarul Financiar a mers pe şirul eveni­mentelor pentru a încerca să descifreze care au fost momentele marcante de dinainte şi de după tragedia de la Neamţ.

 

15 octombrie – circulară de la Ministerul Sănătăţii pentru creşterea numărului de paturi ATI

Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat în 15 octombrie, cu o lună înainte de tragedia de la Neamţ, că a solicitat spitalelor judeţene ca 10% din capacitatea de la ATI să fie destinată cazurilor de COVID, precizând totodată că toate spitalele trebuie să fie pregătite să trateze pacienţi cu noul virus.

„Am cerut la spitalele de fază III, judeţene şi municipale, care nu intră în tratamentul pacienţilor cu infecţii SARS-CoV-2. Săptămâna trecută am dat circulara prin care se pregăteau 10% din capacitatea acestora de la ATI să fie destinate pentru cazurile de COVID, care vor avea circuite separate în eventualitatea creşterii numărului de cazuri din ATI, iar astăzi s-a discutat şi la nivel naţional despre rezerva de paturi la ATI în aceste spitale. Toate spitalele vor avea o rezervă şi în funcţie de evoluţia fiecărui judeţ în parte, vor fi folosite: 10% pentru terapie intensivă şi 15% pentru cazuri totale“, declara ministrul sănătăţii la 15 octombrie.

Iar spitalele s-au organizat, la cererea Ministerului Sănătăţii, pentru a face loc în secţiile ATI pentru bolnavii de COVID, în contextul în care în clădiri vechi ale unităţilor spitaliceşti trebuie create circuite separate pentru ca pacienţii fără virus să nu intre în contact cu cei infectaţi.

„Am făcut ce ne-a cerut ministerul, a fost o circulară trimisă în care s-a cerut asigurarea a 10% din numărul de paturi ATI din fiecare spital pentru COVID. E iluzoriu că o să avem doar trei paturi la COVID care trebuie intubaţi, drept dovadă că avem mult mai mulţi. Noi am făcut, e aproape finalizată, mai avem de făcut un montaj de prize speciale. După o să vină ISU să se uite să spună că totul e bine. A fost semnată de un secretar de stat, prin DSP-uri s-a transmis către toate spitalele. E foarte greu să faci dintr-o secţie normală una de ATI“, a spus pentru ZF Tudor Năstăsescu, managerul Spitalului Judeţean Tulcea.

 

27 octombrie, marţi – preşedintele Iohannis intervine şi cere creşterea numărului de paturi ATI

În 27 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a intervenit direct pentru a vorbi despre paturile ATI şi a făcut o şedinţă specială în acest scop la Cotroceni cu experţi în domeniu şi directori de spitale, în condiţiile în care există ministru al sănătăţii, secretari de stat în ministerul de resort care se ocupă de unităţile spitaliceşti.

A fost un subiect destul de neuzual pentru nivelul unui preşedinte de stat, fiind de specialitate, tehnic. La acea şedinţă de la Cotroceni nu s-a pus deloc problema sustenabilităţii reţelelor electrice şi a celor de oxigen din secţiile ATI pentru a avea mai multe paturi şi ventilatoare.

De asemenea, nu s-a vorbit despre necesitatea inginerilor medicali care să supravegheze instalaţiile electrice şi cele de gaze medicinale, deşi era vital ca aceştia să fie consultaţi de pe atunci, după cum însăşi preşedintele avea să constate, dar într-o nouă şedinţă specială ţinută după tragedia de la Piatra Neamţ.

„Planul strategic pentru următoarea perioadă prevede etape clare de imple­mentare şi urmăreşte deschiderea unor noi capacităţi de terapie intensivă distribuite la nivel naţional, precum cele de la Oradea, Constanţa, Craiova, în locaţii nou construite cu destinaţii de terapie intensivă sau care se vor transforma în secţii de terapie intensivă. Şi aici am solicitat foarte concret date despre Bucureşti. Şi aici vom avea, în şapte spitale, o extensie a capacităţii de terapie intensivă şi pot să vă spun că în următoarele maximum zece zile vom avea, suplimentar faţă de ce există acum, 123 de paturi de terapie intensivă“, spunea Iohannis la 27 octombrie. Niciun rând din discursul de atunci al preşedintelui nu se referă la sustenabilitatea reţelelor electrice şi de gaze. Contextul în care şeful statului făcea aceste declaraţii a fost marcat de creşterea galopantă a numărului de cazuri noi de infectare cu COVID, până la peste 10.000 pe zi, inclusiv a pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, dar şi de apropierea alegerilor parlamentare, din 6 decembrie, despre care a declarat în repetate rânduri că nu există motive pentru a fi amânate.

La şedinţa de atunci au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, care are în subordine Direcţiile de Sănătate Publică (DSP), şi ai Ministerului de Interne, unde sunt prefecturile. Nu se cunoaşte dacă în urma acestei şedinţe de la Cotroceni au fost date circulare/ordine expres pentru creşterea numărului de paturi ATI în spitale sau au fost cerinţe verbale.

 

4 noiembrie, miercuri – conferinţă comună a DSP Neamţ şi a Prefecturii Neamţ pentru mutarea secţiei ATI

Cu zece zile înainte de tragedia de la Neamţ, reprezentantul DSP Neamţ şi prefectul judeţului Neamţ au anunţat mutarea secţiei de ATI a spitalului din judeţ de la etajul 3 la etajul 2, astfel încât personalul medical să poată avea acces mai uşor la pacienţi şi pentru creşterea numărului de paturi la ATI. Nu se cunoaşte dacă a fost ca urmare a unei circulare/ordin, dar fapt este că această iniţiativă a fost asumată de DSP şi Prefectură, deci de Ministerul Sănătăţii şi cel al Internelor, ai cărei reprezentanţi fuseseră în şedinţa de la Cotroceni din 27 octombrie.

„La ora actuală este în desfăşurare o modificare a structurii ATI. Până acum ATI pentru confirmaţii cu COVID, era amplasat la etajul 3, acum facem modificări pentru a aduce ATI confirmaţi pozitiv pe etajul 2, unde sunt opt paturi. Pe etajul 3 saloanele sunt cu doar 2 paturi ATI. Va fi mult mai simplu de supravegheat“, a spus la 4 noiembrie, cu 10 zile înainte de incendiu, reprezentantul DSP Neamţ.

După tragedie, DSP Neamţ a negat printr-un comunicat de presă emis la

15 noiembrie că Spitalul Judeţean Neamţ a solicitat aviz pentru mutarea secţiei ATI.

„Pentru mărirea capacităţii secţiei A.T.I. pentru pacienţii pozitiv COVID-19 au fost modificate circuitele funcţionale de la etajul II - prin construirea unui perete. Aici urmau să fie trataţi pacienţii pozitivi, în două saloane de câte 8 paturi. Până la acel moment, pacienţii pozitivi erau trataţi la etajul III. Pentru aceste modificări, unitatea sanitară nu a solicitat avizul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ. Reconfigurarea secţiei A.T.I. şi mutarea pacienţilor COVID pozitivi, de la etajul III la etajul II, a fost realizată fără aviz, în ziua de 14 noiembrie 2020“, se arată în comunicatul DSP Neamţ.

 

14 noiembrie, sâmbătă – ziua mutării secţiei ATI şi izbucnirea incendiului

În seara de 14 noiembrie, secţia de ATI care a fost mutată în cursul aceleiaşi zile, este cuprinsă de flăcări, iar iniţial şapte pacienţi îşi pierd viaţa. Ulterior, alţi cinci pacienţi din secţie au murit, iar patru sunt în continuare în stare gravă, la fel cum este şi medicul de gardă care a încercat să îi salveze.

 

18 noiembrie, miercuri – declaraţie de presă a preşedintelui Iohannis după întâlnirea cu specialiştii în zona echipamentelor medicale

Imediat după tragedie, preşedintele Iohannis a convocat la Cotroceni reprezentanţi ai guvernului, medici, şefi de spitale şi specialişti pentru a vorbi despre instalaţiile de gaze şi reţelele de electricitate din spitale. Şedinţa a fost surprinzătoare dat fiind nivelul discuţiei, foarte tehnic şi foarte aplicat, şi mai specializat practic decât cea din 27 octombrie, unde se discutase despre necesitatea creşterii numărului de paturi ATI în secţiile de terapie intensivă.

„Am avut astăzi o discuţie foarte tehnică şi aplicată pe un domeniu de mare importanţă, dar de multe ori neglijat. Mă refer la zona echipa­mentelor medicale şi a reţelelor de electricitate din spitalele publice. La şedinţă au participat reprezentanţi ai guvernului, dar şi experţi, medici şi ingineri medicali, tocmai pentru a găsi cele mai bune soluţii de rezolvare a problemelor existente. În cadrul acestei întâlniri, specialiştii au prezentat o evaluare naţională a infrastructurii reţelelor de gaze în secţiile de Anestezie şi Terapie Intensivă din spitalele publice, secţii care, aşa cum ştim, sunt suprasolicitate din cauza numărului mare de cazuri severe de COVID-19 pe care trebuie să le gestioneze“, a spus Iohannis în 18 noiembrie.

Despre această „suprasolicitare“ a secţiilor însă nu s-a vorbit deloc în şedinţa din 27 octombrie de la Cotroceni, când pur şi simplu s-a cerut creşterea numărului de paturi. Practic, specialiştii în medicină din acea şedinţă nu au atras atenţia că majorarea intempestivă a numărului de paturi la ATI poate duce la suprasolicitarea instalaţiilor electrice şi de gaz medicinal.

În condiţiile în care dotările din spitale sunt vechi şi neadaptate la presiunea actuală, situaţia de la Neamţ s-ar putea repeta.

Potrivit unor surse spitaliceşti, într-unul din marile spitale din Bucureşti instalaţiile electrice sunt făcute să suporte 30 de ventilatoare, dar acum sunt conectate un număr de două ori mai mare.

Rămân mai multe întrebări după această desfăşurare a evenimentelor. A fost pusă presiune directă pe reţeaua de spitale pentru creşterea numărului de paturi ATI? A fost dat vreun ordin/circulară pentru creşterea numă­rului de paturi după şedinţa din 27 octom­brie? Cine este responsabil că de la cel mai înalt nivel nu s-a pus problema de la început a suprasolicitării instalaţiilor şi a riscurilor apărute dacă numărul de paturi ATI creşte peste noapte? S-a gândit preşedintele după ce a văzut tragedia de la Neamţ că este într-o anumită măsură responsabil pentru presiunea pe care a pus-o pentru creşterea numărului de paturi ATI şi de aceea a convocat o şedinţă specială pentru „evaluarea“ infrastructurilor electrice şi de gaze medicinale din spitale?

Şi, cel mai important, de ce până în acest moment nu este nimeni anchetat/reţinut pentru dezastrul de la Neamţ, în condiţiile în care numărul de victime şi amploarea evenimentului îl face unul din cele mai tragice din ultimele decenii?

Klaus Iohannis, preşedintele României, 27 octombrie: „Şi aici am solicitat foarte concret date despre Bucureşti. Şi aici vom avea, în şapte spitale, o extensie a capacităţii de terapie intensivă şi pot să vă spun că în următoarele maximum zece zile vom avea, suplimentar faţă de ce există acum, 123 de paturi de terapie intensivă.“

Niciun rând din discursul de atunci al preşedintelui nu se referă la sustenabilitatea reţelelor electrice şi de gaze.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO