Eveniment

Restaurantele au început să emită bonuri fiscale separate pentru bacşişul din a cărui impozitare statul speră să scoată 300 mil. lei anual

Restaurantele au început să emită bonuri fiscale...

Autor: Corina Mirea

04.05.2015, 00:06 1542

Vineri după-amiază, la o terasă din zona Piaţa Muncii din Capitală, pentru o consumaţie de 82,5 lei, o familie a lăsat un bacşiş (tips) de 7,5 lei. La plecare, aceasta a primit două bonuri distincte – unul pentru consumaţia de 82,5 lei şi unul pentru bacşişul de 7,5 lei lăsat ospătarului. Cum bacşişul a devenit impozabil de la începutul acestei luni, ospătarul şi-a văzut bacşişul redus – practic a primit „în mână“ 6,3 lei, restul de 1,2 lei re­pre­zentând impozitul de 16% care merge către stat – stat care aşteaptă de la impo­zitarea bac­şişului 154 de milioane de lei în acest an şi 300 milioane lei anul viitor. Acest lucru înseamă că statul a evaluat „piaţa bacşişului“ spre 1,8 miliarde de lei (400 mil. euro) anual.

Nu doar statul îşi face socoteli în ceea ce înseamnă o schimbare importantă cel puţin pentru piaţa restaurantelor, a barurilor sau a cafenelelor.

Prima consecinţă va fi că angajaţii – ospătari, chelneri, bucătari – vor veni acasă cu mai puţin bani, egal cu echivalentul impozitului plătit.

Dragoş Petrescu, proprietarul grupului de restaurante City Grill care are circa 900 de salariaţi, spune că a avut deja o discuţie cu angajaţii săi pe această temă.

„Este foarte greu să mergi în faţa lor (a angajaţilor – n. red.) şi să le spui ce bine va fi pentru ei că de mâine vor avea cu 16% mai puţin din bacşiş. Dar ca antreprenor ştii că trebuie să treci prin suişuri şi coborâşuri de-a lungul timpului şi trebuie să încerci să priveşti şi partea bună a lucrurilor. De aceea, am încercat să fiu optimist şi să le spun că, de acum înainte, ar putea avea un avantaj atunci când merg la bancă să ceară un credit, pentru că baza de impozitare va fi mai mare. Acum şi bacşişul devine sursă de venit şi în loc să ceară la bancă un credit având un salariu de 1.000 de lei net pe lună, un ospătar se va putea baza pe venituri de câteva zeci de mii de lei“.

În noile circums­tanţe, totuşi, bacşişurile ar putea creşte, pentru că acum şi acestea vor putea fi plătite cu cardul – până acum cu cardul puteai plăti consumaţia, dar bacşişul nu putea fi decât cash. „Sunt şi avantaje ale acestei măsuri care, până la urmă, duce spre normalizare. Dacă toată lumea va plăti taxele mai bine şi mai mult se face loc pentru afaceri curate, care nu mai aduc bani aşa uşor, dar sunt cinstite“, opinează Dragoş Petrescu.

Până vineri agenţii economici trebuie să notifice Ministerul Finanţelor că au instituit un aşa-numit registru de bani personali în care, la început de program, angajaţii care lucrează în domenii în care casele de marcat sunt obligatorii trebuie să declare banii personali pe care îi au asupra lor la intrarea în program.

Cel puţin 850.000 de salariaţi din cei 4,4 milioane la nivel de economie (20% din total) va trebui să declare din această săptămână când vin la lucru ce bani au asupra lor. De asemenea, un număr de 225.000 de firme trebuie să deschidă registrul de bani personali, al cărui model a fost publicat la sfârşitul săptămânii trecute de Ministerul de Finanţe.

Datele Registrului Comerţului arată că în domeniul HORECA (hoteluri, restaurant, cantine, baruri, cafenele) sunt înregistrate 25.000 de firme, în comerţul cu amănuntul 133.000 de firme, iar în comerţul cu ridicata 67.500 - în total cel puţin 225.000 de companii care trebuie să deschidă registre de declarare a banilor.

Potrivit datelor INS în comerţul cu amănuntul şi cu ridicata lucrează 712.000 persoane, iar în domeniul HORECA 138.000 de persoane, cea ce înseamnă că cel puţin 850.000 de angajaţi va trebui să declare ce bani au în buzunar înainte de a începe lucrul.

Ordonananţa privind impozitarea bacşişurilor a intrat în vigoare după săptămâna trecută fost publicată în Monitorul Oficial. Bacşişul va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat, iar prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal şi contabil, se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.

Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.

Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor,Êbacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO