Cum au oscilat în 2014 prognozele instituţiilor financiare internaţionale şi ale analiştilor privind PIB-ul

Revenirea economiei în recesiune prefigurează noi modificări ale prognozelor privind creşterea PIB

18 aug 2014 Autor: Claudia Medrega

Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, analiştii locali şi autorităţile române, estimările privind creşterea PIB fiind corectate din mers de mai multe ori şi în acest an. Odată cu reintrarea economiei în recesiune tehnică se prefigurează noi modificări ale prognozelor, şansa unei creşteri economice de peste 3% îndepărtându-se.

România a revenit surprinzător în recesiune tehnică, după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,2% faţă de T4 2013. Analiştii pregătesc ajustări ale prognozelor privind creşterea economică din acest an, dar aşteaptă să vadă informaţiile detaliate legate de evoluţia economiei în al doilea trimestru. Pentru a doua jumătate a anului, majoritatea economiştilor au anticipat deja că economia ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut.

La începutul anului analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB faţă de 2013, spre 2,3%, însă veştile bune venite de la majoritatea indicatorilor macroeconomici în primul trimestru al anului i-au determinat pe cei mai mulţi economişti să-şi îmbunătăţească prognozele privind creşterea PIB spre 3%.

Anunţarea cifrelor detaliate privind creşterea economică din primul trimestru din 2014 a adus noi modificări ale prognozelor analiştilor privind creşterea PIB, peste 3%. România a fost în T1 liderul Europei cu cel mai rapid ritm de creştere al economiei, de 3,8% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Industria, IT-ul şi comerţul au fost principalele motoare ale economiei în primul trimestru, în timp ce construcţiile şi serviciile financiare şi-au continuat declinul.

BCR a dus la 3% prognoza de creştere economică pentru întreg anul 2014. Iar Raiffeisen Bank a îmbunătăţit estimarea pentru avansul PIB din acest an la 3,5%. UniCredit Ţiriac Bank a revizuit prognoza pentru creşterea economică până la 2,7%, faţă de estimarea anterioară de 2%. După anunţarea cifrelor privind creşterea economică din primul trimestru, RBS a majorat prognoza de creştere economică de la 2,1% la 2,5%.

În rândul instituţiilor financiare internaţionale, Banca Mondială a avut în acest an cele mai optimiste prognoze privind creşterea economică a României. După ce la începutul anului Banca Mondială a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică de la 2,2% la 2,5%, în iunie prognoza a fost majorată de la 2,5% la 2,8%.

Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va creşte cu 2,5% în acest an, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată la începutul lunii mai de executivul de la Bruxelles. În februarie, Comisia Europeană vedea posibilă o creştere a PIB de 2,3%, prognoza fiind îmbunătăţită atunci de la 2,1%. Mai pesimist, FMI anticipează în ediţia din aprilie a Prognozei Economice Globale o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a modificat de două ori în acest an prognoza privind creşterea economică: în ianuarie, de la 2,2 la 2,4% şi în luna mai, de la 2,4% la 2,6%.

Economia României a reuşit şi anul trecut să surprindă pe toată lumea, cu creşterea de 3,5%. Acest salt al PIB a depăşit şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul ţărilor europene, după Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei.

Cele trei mari instituţii financiare internaţionale, Banca Mondială/IFC, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au susţinut în primul semestru băncile şi instituţiile financiare bancare cu finanţări de aproximativ 400 mil. euro pentru încurajarea creditării şi pentru stimularea pieţei de obligaţiuni corporative în lei.

Analiştii şi chiar reprezentanţii unor instituţii financiare internaţionale au arătat că o ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, a declarat pentru ZF că România are nevoie să stimuleze creşterea economică chiar până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale şi să menţină cadrul macroeconomic prudent.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.08.2014

 
Cuvinte cheie:
crestere
, pib
, prognoza
, economie
, modificari
, recesiune
, revenire
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide