Însă economiştii nu sunt entuziaşti faţă de ceea ce ar părea o revenire spectaculoasă şi bănuiesc că ea provine dintr-un „efect de bază“ în sectorul de construcţii, care a fost extrem de lovit în criză şi acum începe să crească.
„În mare este efectul de bază, pentru că ajunsesem la un punct extrem de jos, cu investiţii care au scăzut an de an. Creşterea este şi un efect al politicii BCE care practică dobânzi spre zero (dobânzi de 0,05% la credite şi negative la depozite – n.red.). Însă nu cred că asistăm la un reviriment masiv. Mai ales acum, că a rămas taxa pe stâlp. Dacă ar fi fost scoasă această taxă aberantă cu siguranţă investiţiile ar fi fost mult mai mari, impulsionate şi de dobânzile aproape de zero practicate în UE. Aşa avem de-a face mai degrabă cu un efect de bază în sectorul construcţiilor, care a fost lovit puternic în ultimii ani. Dacă am elimina construcţiile, probabil că efectul ar fi marginal“, comentează economistul Laurian Lungu.
Potrivit datelor INS, pe elemente de structură, lucrările de construcţii noi au crescut cu 9,3%, utilajele (inclusiv mijloace de transport) cu 7%, în timp ce alte cheltuieli au scăzut cu 0,1%.
Alte date ale INS arată că în semestrul I 2015, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de semestrul I 2014, cu 10%.
De la izbucnirea crizei în 2009 până anul trecut, investiţiile în economia naţională au crescut într-un singur an, 2011. În 2014 ele au scăzut pe întreg anul cu 3,1%, dar au crescut cu 3% în trimestrul IV şi au continuat să crească în trimestrul I cu 8,5%, faţă de T1 2014.
Investiţiile în economie au fost în primele şase luni de 26,8 mld. lei (6 mld. euro). În acelaşi interval, investiţiile din buget (cheltuielile de capital) au fost de 3,8 miliarde de lei, iar cheltuielile din investiţii (cheltuieli de capital, din fonduri UE şi din alte surse) de 9,6 miliarde de lei, la nivelul celor din S1 2014. Prin urmare, majoritatea investiţiilor sunt făcute de sectorul privat însă, în ultimele două săptămâni, din codul fiscal au fost scoase chiar măsurile care ar fi putut conduce la creşterea investiţiilor: taxa pe stâlp de 1% din valoarea contabilă brută a construcţiilor din patrimoniu, impozitul de 16% pe dividende şi supraaciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburant.
„Cu o taxă aberantă precum taxa pe stâlp niciun investitor nu-ţi vine aici“, opinează Laurian Lungu.
