Eveniment

România a ajuns la coada Europei după ce din fermele ţărăneşti au dispărut în zece ani 900.000 de bovine

România a ajuns la coada Europei după ce din fermele ţărăneşti au dispărut în zece ani 900.000 de bovine

România a ajuns la coada Europei după ce din fermele ţărăneşti au dispărut în zece ani 900.000 de bovine

Autor: Gabriel Razi

08.06.2012, 00:06 1877

Sub România sunt în prezent doar Ungaria şi Bulgaria, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). La polul opus al clasamentului se află Olanda, Belgia şi Irlanda, pieţe agricole unde densitatea bovinelor la hectar este şi de 15 ori mai mare decât pe plan local.

"Trendul este în continuare descrescător. Toate guvernările de până acum au marginalizat sectorul creşterii bovinelor. Scăderea numărului de animale a venit în principal din zona fermelor mici de 1-3 capete pentru că din lipsă de bani nu au mai putut ţine animalele. Spre exemplu, în zonele mai izolate fermierii nu au acces la procesatorii de lapte şi nici la abatoare. Un alt motiv este îmbătrânirea populaţiei. Prima grijă a ţăranilor mai tineri este să taie vaca după ce au dispărut bătrânii", explică situaţia Claudiu Frânc, preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), organizaţie care reuneşte crescători ce deţin aproape jumătate din totalul local.

Un sector zootehnic puternic reprezintă un adevărat generator de valoare adăugată pentru agricultură.

Spre exemplu, Olanda, ţară ce dispune de 4 milioane de hectare de teren arabil, la jumătate faţă de România, a reuşit în 2011 să obţină o producţie agricolă totală de 25 miliarde de euro, cu o treime peste cea locală, arată datele Eurostat.

În Olanda populaţia ocupată în agricultură este de aproximativ 1 milion de persoane, în timp ce în România aproape 2,5 milioane de oa­meni sunt ocupaţi în acest domeniu.

Pierderile au accelerat în ultimii ani

Reducerea numărului total de bovine a accelerat în ultimii cinci ani în România, astfel că în acest interval numărul total de animale s-a redus cu 0,7 milioane de capete, adică 25% din total.

"Analiza pe categorii dimensionale evidenţiază că numărul exploataţiilor cu 1-2 capete s-a diminuat de la 1,2 milioane exploataţii la 0,6 milioane exploataţii datorită îmbătrânirii forţei de muncă şi abandonării creşterii bovi­ne­lor în unele gospodării ţărăneşti", spun oficialii Ministerului Agriculturii.

Statistica arată că în ultimii 10 ani din gospodăriile unde erau 1-2 vaci a dispărut aproape jumătate din efectiv.

Dacă în aceste ferme în anul 2000 se creşteau 1,2 milioane de bovine, la sfârşitul anului trecut efectivul a coborât la 0,78 milioane de capete.

La rândul lui, Culiţă Tărâţă, antreprenorul din spatele TCE 3 Brazi, o afacere de 100 mil. euro/an în agricultură şi unul dintre cei mai mari proprietari de bovine din România cu aproape 2.000 de capete, subliniază că un alt motiv al declinului numărului de bovine este lipsa de organizare de pe piaţa cărnii de vită.

"Piaţa de carne de vită nu este organizată, este stăpânită de samsari. Crescătorii nu sunt încurajaţi de stat să îşi îngraşe animalele suficient şi astfel sunt nevoiţi ca după 6-7 luni să le dea la sacrificare", spune Culiţă Tărâţă.

La rândul lui, Claudiu Frânc de la Federaţia Crescătorilor de Bovine din România adaugă că bovinele sunt vândute de tinere la export ca urmare a consumului redus de carne de vită din România.

"Samsarii controlează comerţul atât pe plan intern, cât şi la export. Livrările în străinătate mari sunt alt motiv pentru acest declin", spune preşedintele FCBR.

Miza exporturilor este imensă, în condiţiile în care livrările în străinătate de bovine vii s-au ridicat anul trecut la 100 milioane de euro, mai mult de jumătate din comenzi venind din afara Uniunii Europene.


Crescătorii mici sunt pe marginea prăpastiei

Mircea Galis este unul din puţinii producători mici din localitatea Topraisar de la câţiva zeci de kilometri de Constanţa care rezistă turbulenţelor de pe piaţa bovinelor. Recent el a scos la vânzare un tăuraş, însă spune în acelaşi timp că nu va renunţa la niciuna din cele trei vaci de lapte ale sale.

"Aceasta este soarta tăuraşilor, să ajungă în galantare. Am trei vaci de lapte care îmi aduc încasări lunare de 800 de euro. Nu dau laptele la procesatori pentru că nu aş rămâne cu mare lucru. Îl procesez singur şi îl duc în piaţă", spune fermierul. El adaugă că mulţi dintre crescătorii de bovine din Topraisar au renunţat la creşterea animalelor.

În celălalt capăt al ţării, în Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, Paul Pop, un crescător care a făcut pasul în afacerile cu bovine în urmă cu trei ani, spune că intrarea în acest business a fost una dintre cele mai mari greşeli pe care le-a făcut.

"Am venit din Spania cu bani strânşi de la muncă şi am zis să facem aici o afacere pentru că am văzut în străinătate cum se face agricultură şi ce înseamnă subvenţionarea."

Fermierul adaugă că situaţia din România este diferită faţă de cea din agricultura din vestul Europei. "Nu am reuşit să luăm un proiect pe fonduri europene în valoare de 65.000 de euro din vina unor funcţionari care nu ştiu să interpreteze legea."

În acelaşi timp, Paul Pop adaugă că s-a concentrat pe afacerile cu viţei pentru că nu are suficiente vaci de lapte pentru a livra materie primă şi către procesatori. "Suntem cu siguranţă pe minus, mult pe minus. Am primit recent o ofertă de 250.000 de euro pentru a vinde ferma şi cred că îi vom da curs şi vom pleca înapoi în Spania să facem acolo agricultură", conchide el.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO