Eveniment

România arată ca o ţară în criză din punctul de vedere al încasărilor bugetului deşi este în boom economic

România arată ca o ţară în criză din punctul de...

Autor: Iulian Anghel

17.10.2017, 00:00 683

La opt luni din 2017, încasările bugetului au crescu cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Dar pe tot anul înca­să­rile, ca pondere în PIB, ar urma să fie sub cele din 2016.

În 2016 încasările bugetului general consolidat au scăzut sub pragul de 30% din PIB pentru prima dată în ultimii 12 ani, iar ultimul raport al FMI prognozează că ele nu vor putea înfrânge această bornă mai devreme de 2019 (în 2018 ele ar urma să fie imediat sub pragul de 30%).

În 2016, PIB-ul real a crescut cu 4,8%, dar încasările s-au dus la sub 30% din PIB (29% din PIB, potrivit FMI şi 29,5% din PIB, potrivit Ministerului Finanţelor), pentru prima dată din 2004 încoace (cifre consemnate în baza de date a FMI), când ponderea veniturilor în PIB a fost de 29,7%.

Scăderea taxelor nu avea cum să nu afecteze veniturile, dar guvernele care au sprijinit măsurile agresive de relaxare au asigurat că vor exista compensaţii prin lărgirea bazei de impozitare. Anul acesta veniturile consolidate ca pondere în PIB vor fi însă chiar mai mici decât cele din 2016, în ciuda creşterii puternice a economiei şi a angajărilor: 28,8% din PIB, potrivit FMI. O astfel de realitate ar putea obliga la corecţii serioase, iar înmulţirea încercărilor guvernului de a scoate bani din piatră seacă este oglinda acestei realităţi detestabile pentru orice putere politică.

La nivel de regiune, în 2017 România va avea încasări bugetare raportate la PIB cu 20 de puncte procentuale sub Ungaria, cu 11 puncte procentuale sub Polonia şi Cehia, cu 6 puncte sub Bulgaria şi cu peste 15 sub media Uniunii Europene, potrivit ultimului raport al FMI privind perspectivele econo­miilor lumii publicat săptămâna trecută.

În condiţiile în care reducerile fiscale au stimulat economia puternic, dar nu au dat niciun impuls colectărilor de taxe la buget, problema cea mai serioasă este: cât va mai putea susţine bugetul consolidat planurile guvernului şi din ce bani vor fi finanţate salariile bugetare care cresc în progresie geometrică, programele sociale şi de investiţii în care administraţia s-a angajat.

Reducerile de taxe operate de la mijlocul lui 2015 încoace au dat un puternic impuls economiei, care a crescut într-un ritm aproape uluitor de 4-5% pe an, ritm susţinut de un avans al consumului real de 8%.

Săptămâna trecută FMI s-a aliniat in­sti­tuţiilor care anticipează o creştere de peste 5% a economiei României în 2017 şi prog­­no­­zează în documentul citat o creştere cu 5,5% în acest an şi cu 4,4% anul viitor, adică du­blu faţă de media care va fi la nivelul UE.

Şi pentru anii ce vin FMI vede creşteri solide de peste 3% până în 2022, dar cu un preţ mare: majorarea deficitului bugetar de la 3% din PIB în acest an la aproape 4,5% în 2018 şi la 4,5% în 2019 şi 2020, deficitul urmând să scadă sub 4% din Produlul Intern Brut abia în 2022.

Cel mai bun moment de după Revoluţie. Şi totuşi...

Economia României traversează unul dintre cele mai bune moment ale ei de după revoluţie. Salariile au crescut în acest an cu 14% pe medie, numărul de angajaţi este spre cinci milioane, la maximum de la intrarea ţării în noua „orânduire capitalistă”.

Dar bugetul consolidat, cel care trebuie să susţină marile proiecte de infrastructură, începând cu autostrăzi şi terminând cu spitale şi şcoli, nu vede beneficiile acestei creşteri solide a economiei. Economia a crescut cu 3,9% în 2015, cu 4,8% în 2016 şi este de aşteptat în acesta an un avans real de peste 5,5%. Dar investiţiile s-au prăbuşit la cel mai mic nivel din ultimii zece ani şi nominal şi ca pondere în PIB. În 2015 salariile bugetarilor au crescut cu 9,5%, iar în primele nouă luni din acest an cu 21,4%. Tot în 2015 însă, cheltuielile de investiţii ale statului (din buget şi din fonduri UE) au căzut cu 40%, de la 41,3 de miliarde de lei la 29,5 miliarde de lei (5,9% din PIB investiţii în 2015, faţă de 3,9% din PIB în 2016). În primele opt luni din 2017 investiţiile statului au scăzut cu peste 50%, până la 10,5 miliarde de lei, de la 15 miliarde de lei în primele opt luni din 2016. Scăderi peste scăderi, prin urmare.

În aceste condiţii proiectele guvernului sunt sub semnul întrebării şi, atâtea câte mai sunt, vor fi susţinute în viitor printr-o îndatorare puternică a statului, până spre 47% din PIB în următorii şase ani, într-un procent ce depăşeşte 1% pe an, în condiţiile în care economiştii cred că o maximum de îndatorare pe care şi-l permite o ţară cu PIB-ul României este de 40% din PIB.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO