România a avut în 2016 unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, 3% din PIB. "Derapajul bugetar a început încă din 2016 prin aprobarea în 2015 a Codului fiscal, cu aplicare într-o bună mă­sură din 2016."

25 apr 2017 Autor: Iulian Anghel

România s-a aflat anul trecut într-un grup restrâns de patru ţări din UE care au avut un deficit de 3% din PIB sau peste acest prag, pe ESA, standardul european de contabilitate, creşterea deficitului bugetar de la 0,8% din PIB în 2015 la 3% din PIB anul trecut fiind cea mai spectaculoasă din Uniune, arată datele Eurostat publicate ieri.

România este una dintre cele trei ţări din UE, alături de Ungaria şi Austria, în care deficitul bugetar a crescut în 2016 comparativ cu 2015. În toate cele­lal­te ţări cu de­ficite, acestea s-au ajustat. Dacă în cazul Austriei deficitul a crescut în 2016 la 1,6% din PIB, de la1,1% din PIB în 2015, iar în cazul Ungariei acesta a avansat de la 1,6% din PIB în 2015 la 1,8% din PIB în 2016, în cazul României saltul a fost spectaculos, de peste două puncte, până la 3% din PIB.

„Derapajul bugetar a început încă de anul trecut prin aprobarea în 2015 a Codului fiscal, cu aplicare într-o bună mă­sură din 2016. La măsurile adoptate prin Codul fiscal s-au mai adăugat, în ultima vreme, alte decizii de majorări de salarii şi de reduceri de taxe, astfel că în acest an deficitul bu­ge­tar la care se aşteaptă Comisia este de 3,6% din PIB“, co­mentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

Potrivit Finanţelor, pe cash, deficitul bugetar a fost anul trecut de 2,4% din PIB. De unde provine diferenţa de la deficitul cash la deficitul ESA de 0,6 puncte? Foarte probabil din plăţile care urmează să se facă către personalul didactic, în ur­ma majorărilor salariale decise în 2008, anulate apoi, dar câş­tigate în instanţă de către profesori, plăţi pentru care, înce­pând cu 2016, nu a mai fost nevoie de decizii jude­că­toreşti. Unele din aceste plăţi, reeşalonate pe mulţi ani, au fost înregistrate pe ESA în contul deficitului de anul trecut, anul în care s-a decis ca ele să fie plătite. Dacă aceste plăţi tem­po­ra­re ar fi eliminate, deficitul pe ESA în 2016 ar fi sub 3% din PIB, arată Ionuţ Dumitru.

În UE cele mai mari deficite pe ESA au fost înregistrate a­nul trecut în Spania (-3,5% din PIB), Franţa (-3,4% din PIB) şi România şi Marea Britanie (-3% din PIB). Cu excepţia Ro­mâ­­niei, celelalte trei ţări şi-au ajustat deficitul în 2016 faţă de 2015.

Deficitul s-a majorat, dar datoria publică a rămas sub control. În 2016, nivelul datoriei publice a atins 37,6% din PIB, unul dintre cele mai scăzute din Uniune.

Însă economiştii se aşteaptă ca datoria să crească accentuat în urma majorării deficitului bugetar în anii ce vin, agenţia americană de evaluare financiară Moody's care, săptămâna trecută, a reconfirmat ratingurile datoriei suverane a României la Baa3, dar a redus perspectiva de la pozitiv la stabil, apreciind că datoria publică ar putea ajunge în 2021 la 45% din PIB.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.04.2017

 
Cuvinte cheie:
deficite bugetare
, PIB
, uniunea europeana
, datorie publica
, contabilitate
, cod fiscal
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide