„Atunci când vorbim de dobânda-cheie, vocile de la BNR tac. Când luăm o decizie, o anunţăm doar oficial“, spun Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu.
În aceeaşi vreme, oficialul BNR – instituţie care are ca sarcină principală ţintirea inflaţiei - spune că în România nu poate fi vorba despre „deflaţie“, ci doar despre o scădere temporară de preţuri.
„Nu putem vorbi de deflaţie. În România avem creştere economică (spre 4% anul acesta – n.red.) şi avem creştere de consum (plus 5,6% în iulie, an/an – n.red.). Deflaţia înseamnă descurajarea consumului – oamenii nu mai cumpără, mărfurile stau în raft în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Deflaţia se manifestă psihologic, dar nu este cazul României, unde avem creştere de consum“, explică oficialul BNR.
În istoria României au mai existat scăderi de preţuri – cele mai violente s-au manifestat în vremea marii crize economice din 1929 - 1934, altele s-au petrecut ca urmare a unor scumpiri nejustificate urmate de corecţii. Însă în timpul Marii Depresiuni preţurile au scăzut ca urmare a reducerii cererii, explică Vasilescu.
Ce se întâmplă acum? Inflaţia negativă din ultimele luni a fost accentuată şi de scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%. Iar o inflaţie uşoară va reveni odată epuizat efectul de bază al acestor reduceri.
În ianuarie – iulie 2015, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 5,6%. Prin urmare, consumul creşte, iar, după ce „efectul de bază“ al reducerii de taxe va fi trecut, pe la mijlocul anului viitor pentru produsele alimentare şi la finalul anului pentru toatele celelalte (după ce de la 1 ianuarie 2016 TVA va cădea la 20%), piaţa se va confrunta din nou cu o inflaţie uşoară.
Preţurile de consum au scăzut cu încă 0,5% în august, faţă de iulie, rata anuală a inflaţiei coborând la -1,9%, de la -1,7% în luna precedentă, influenţată de ieftinirea alimentelor cu 7%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,8%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 2%, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.
Oficialii BNR nu comentează, dar, potrivit unei analize a Erste Group, Banca Naţională va menţine în acest an dobânda-cheie la nivelul de 1,75%. „Este improbabil ca banca centrală să răspundă cu măsuri suplimentare de relaxare la această încetinire temporară a inflaţiei“, spune sursa citată, potrivit căreia majorările salariale programate pentru 2016 sunt şi ele în favoarea unei politici monetare prudente.
Erste nu exclude o majorare a dobânzii de politică monetară în 2016, pentru a compensa impulsul dat consumului agregat de relaxarea fiscală, într-o perioadă în care consumul populaţiei este deja în creştere. O astfel de ipoteză a fost avansată chiar de oficialii BNR în timpul discuţiilor aprinse pe marginea reducerilor fiscale.
Erste se aşteaptă ca inflaţia să ajungă în intervalul ţintit de BNR de 2,5 plus/minus un punct procentual la începutul anului 2017. La rândul lor, analiştii Băncii Transilvania anticipează dinamica preţurilor de consum la ritmuri medii anuale de minus 0,3% în 2015, minus 0,6% în 2016 şi un plus de 0.6% în 2017.
BNR a revizuit în august rata anuală a inflaţiei la minus 0,3% pentru finalul lui 2015, şi la 0,7% până la sfârşitul anului viitor.
Consumul şi dobânzile
Consumul a fost stimulat nu doar de reducerea taxelor, ci şi de reducerea dobânzilor. Dobânda-cheie este de 1,75%, iar Robor la 3 luni a ajuns 1,45%. Strict tehnic, BNR ar mai putea reduce dobânda-cheie, ceea ce ar duce dobânzile la lei şi mai jos, dar economiştii cred că acest scenariu este puţin probabil având în vedere că şefii băncii centrale se tem de supraîncălzirea economiei ca urmare a majorării consumului, efect al reducerii taxelor.
