„Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este dinamic şi competitiv. Ponderea sectorului TIC în PIB-ul României este de 6%, una dintre cele mai ridicate din UE. În condiţiile în care aproape jumătate dintre abonamentele la servicii fixe de bandă largă au viteze de cel puţin 100 Mbps, România se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid“, notează ultimul raport de ţară al Comisiei Europene, publicat la finalul lui februarie.
Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România a ajuns în ultima vreme un etalon al creşterii economice, este cel mai dinamic sector al economiei. De la 3,4% contribuţie la PIB în 2011 a ajuns anul trecut, cel mai probabil, la dublul acestui procent (6,7% din PIB în primele trei trimestre).
Numărul persoanelor care activau în IT&C de pe plan local ajunsese în 2014 la 230.000 (în creştere cu 23% faţă de 2011), România clasându-se astfel în top 10 ţări din UE cu cei mai mulţi oameni care lucrează în domeniul tehnologiei informaţiilor şi a telecomunicaţiilor, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Aceşti 230 - 250.000 de oameni aduc PIB-ului mai mulţi bani decât aduce agricultura. La nivelul lui 2014 (ultimele date disponibile) agricultura a contribuit la PIB cu 31 de miliarde de lei, iar sectorul IT@C cu 39 de miliarde de lei. Iar în agricultură sunt ocupate 2,4 milioane de persoane (o treime din totalul populaţiei ocupate a României), de zece ori mai multe decât în informaţiii şi telecomunicaţii.
„Industria de tehnologie are una dintre cele mai mari creşteri constante, de la an la an, din economie; am înregistrat în acelaşi timp o creştere semnificativă a productivităţii şi valorii adăugate, pe care industrii cu numere mai mari de angajaţi nu o pot atinge. Dezvoltarea industriei noastre este strâns legată de factorul uman, aşa încât una dintre priorităţile noastre ca asociaţie este să creştem numărul şi calificările angajaţilor; în mod evident avem nevoie de un număr mai mare de angajaţi care să susţină creşterea proiectelor dezvoltate de firmele româneşti“, comentează Valerica Dragomir, director general al ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT).
„Industria IT din România poate creşte într-un mod accelerat prin investiţii ale statului în infrastructură, reformarea sistemului de învăţământ, stabilitate legislativă, eliminarea corupţiei la nivelul aparatului administrativ şi susţinerea publică, vocală, a guvernului pentru importanţa investiţiilor în IT. În condiţiile în care IT-ul în România reprezintă în mare parte servicii software exportate către Occident, afacerile aduc 100% plusvaloare, atât economic, cât şi social şi cultural. Prin crearea locurilor de muncă bine plătite, dar corelate şi cu dezvoltarea unor culturi organizaţionale multilingve, bazate pe merit, respect, valoare, diversitate şi responsabilitate socială, dezvoltare continuă, integrarea tinerilor, apropierea României de ceea ce percepem ca valori şi bunăstare occidentală se face foarte rapid“, comentează, la rândul lui, Sorin Găvănescu, director de marketing la IT Six Global Services, companie din Craiova specializată în dezvoltare de software pentru sectorul financiar, telecom, medical şi transporturi.
Aceste sector performant în care salariul la angajare (entry level) este între 2.200 de lei – 3.000 de lei de (4.400 lei net în decembrie salariul mediu în informaţii şi comunicaţii, potrivit Statisticii), adică cu peste 20% mai mare decât salariul mediu pe economie, arată totuşi, în mod dramatic, lipsurile economiei. Într-o ţară în care internetul are o viteză mai mare decât în SUA, după cum notează Sanders, numărul de abonamente la servicii în bandă largă este unul dintre cele mai mici din UE.
„Accesul la serviciile TIC rămâne inegal“, notează raportul de ţară a Comisiei Europene: „Mai mult de o treime din populaţie nu poate beneficia de posibilităţile oferite de internet şi nu poate contribui la economia digitală“.
Potrivit datelor Eurostat citate în raport, în 2015, în România, procentul persoanelor care au utilizat în mod regulat internetul a fost cel mai mic din UE (52% faţă de 76% în UE) şi 32% din populaţie nu au utilizat niciodată internetul (faţă de 16% în UE). Mai puţin de jumătate (46%) din forţa de muncă are competenţe digitale de bază sau mai avansate (faţă de 72% în UE).
În opinia Comisiei Europene, acest lucru poate deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice a ţării. „Îmbunătăţirea nivelului de alfabetizare digitală şi a competenţelor digitale poate crea locuri de muncă în sectorul digital şi poate sprijini dezvoltarea comerţului electronic şi a e-guvernării. În ciuda avansurilor înregistrate în ultimii ani, potenţialul comerţului electronic este în continuare în mare parte nevalorificat.“
Raportul Comisiei mai notează că România se situează pe ultimul loc din UE în ceea ce priveşte participarea online şi că gradul de încredere a consumatorilor şi a comercianţilor cu amănuntul în tranzacţiile online pe piaţa naţională este, de asemenea, sub media UE.
Cum se poate face „alfabetizarea“ de care vorbeşte raportul Comisiei?
„Reformarea sistemului de învăţământ este cea mai importantă măsură în contextul ambiţiei de a creşte o industrie cu valoare adaugată. Industria software are nevoie de oameni foarte bine pregătiţi, deoarece ne-am poziţionat la nivel internaţional într-un segment elitist. Asa a fost posibilă creşterea veniturilor şi a salariilor. Nu este suficient să crestem numărul de absolvenţi de facultăţi tehnice, ci mai ales să creştem calitatea lor“, spune Sorin Găvănescu de la IT Six Global Services. Potrivit acestuia dintre zecile de mii de absolvenţi cu diplome tehnice din România, numai un procent mic lucreaza în IT, şi asta din cauză că „nu diplomele trec interviuri“.
Găvănescu mai spune că reforma în invăţământul public este urgentă, salariile profesorilor (mentorilor) trebuie majorare pentru a-i păstra în sistem, iar efectele vor fi valorificate în toate industriile, nu numai în IT&C: „Industria IT are un ritm accelerat, este o lume a vitezei. Centrele mari universitare şi orasele dezvoltate trebuie unite de autostrazi. Foarte multe investiţii sunt ratate, mai ales în provincie, din cauza timpilor mari petrecuţi în trafic "înspre şi dinspre aeroportul Henry Coanda.“
