Eveniment

România şi Marea Britanie: ce ne apropie este mai mult decât ce ne desparte. De ce vine comentatorul şef pe politică de la Financial Times, Philip Stephens, la Gala ZF

România şi Marea Britanie: ce ne apropie este mai mult...

Autor: Sorin Pâslaru

23.11.2016, 22:52 2407

România sărbătoreşte la 1 ianuarie 2017 zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar Ziarul Financiar a pus pe masă această temă pentru Gala Aniversării a 18 ani de la lansarea sa, care se va desfăşura în această seară.

Ca dovadă că istoria nu are sfârşit şi nimic nu este bătut în cuie, tocmai în acest an Uniunea Europeană se rupe prin ieşirea Marii Britanii.

Deşi sunt două ţări la extremele continentului, „gardieni“ la vest şi la est ai Uniunii, precum şi la extreme ca venituri, ca industrializare, ca pondere a agriculturii în PIB, ca forţă a pieţelor financiare, între Marea Britanie şi România există o simetrie şi chiar asemănări de care trebuie să ţină cont.

Românii s-au dus spre Vest pentru că au credinţa că integrarea instituţională, crearea de instituţii şi de matrici de dezvoltare, va aduce şi dezvoltarea. Exact la minus unu, în acest moment, Marea Britanie prin decizia de a ieşi din Uniunea Euro­­peană crede că forţele pieţei şi ale dezvoltării sunt sufocate de instituţii şi de tratate care nu aduc valoare.

Neîncrezătoare în forţele proprii şi victima istorică a tuturor puterilor înconjurătoare- turci, ruşi, austrieci, germani -,  România a luat drumul instituţional al Vestului şi al alianţelor militare cu forţe transatalantice, în speranţa că adoptând cadrul şi aliniindu-se cu cei bogaţi va scăpa de sărăcie şi nesiguranţă.

Mizând însă numai pe exterior pentru rezolvarea problemelor interne, iată că după 10 ani de integrare nesiguranţa şi neştiinţa de a folosi oportunităţile nu ne-au adus deocamdată ceea ce visam în 2007.

De partea cealaltă, Marea Britanie şi-a făcut socoteala că etapa istorică a alianţei instituţionale de adâncime cu Continentul s-a încheiat şi că din punct de vedere business este mai rentabil să meargă singură înainte.

Şi într-adevăr, ameninţarea ruperii legăturilor insti­tuţionale şi a Tratatului de liber schimb cu UE nu a determinat investitorii să evite angajamentele în Anglia. De unde se vede că forţele pieţei sunt mai tari decât orice înţelegere instituţională şi că mai târziu sau  mai devreme vor prevala asupra lor. Aşadar, este posibil ca în perioada următoare insti­­tu­ţiile şi tratatele să se conformeze forţelor pieţei.

De exemplu, Facebook a anunţat la începutul acestei săptămâni că va mai crea 500 de joburi la Londra, ajungând astfel până la 1.500 de angajaţi anul viitor în noul său sediu de pe malul Tamisei.

„Regatul Unit este una din cele mai bune ţări pentru investiţii în tehnologie“, a spus Nicola Mandelsohn, directorul Facebook pentru Europa, citat de  ziarul de business francez Les Echos (ediţia de marţi 22 noiembrie 2016).

Sectorul IT&C reprezintă deja mai mult de 10% din PIB-ul Marii Britanii, mai mult decât orice altă ţară din G20, a subliniat Mandelsohn .

Cu o săptămână înainte, şi Google a anunţat dublarea efectivelor de la Londra în 2017, până la 3.000 de angajaţi, care vor lucra într-un nou sediu de 90.000 de metri pătraţi în care americanii vor investi un miliard de lire sterline. La rândul lor, Apple şi Amazon au anunţat noi investiţii la Londra, iar Bloomberg are un sediu nou construit cu 3.000 de angajaţi, baza sa pentru Europa.

Şi aici vine legătura cu România, de data aceasta nu de asimetrie, ci de simetrie. România este împreună cu Marea Britanie şi Irlanda în top 3 al ţărilor cu cea mai mare pondere a IT&C în PIB, de 6,4% anul trecut în cazul României.

Este mai mult decât are Germania, Franţa, Olanda sau ţări nordice precum Danemarca ori Finlanda.

Îşi poate imagina cineva că vor exista bariere instituţionale pentru tinerii care vor merge să lucreze la Londra, la Facebook sau Google? Forţele pieţei vor determina şi aranjamente instituţionale, iar simetria România-Marea Britanie, având ca driver de creştere IT&C, ne aşază în poziţia de a ne întreba astăzi ce este mai bine pentru România în relaţiile cu noua Uniune Europeană şi cu Marea Britanie, pentru a avea de câştigat.

Şi ce înseamnă a avea de câştigat?

Dacă mâine România poate obţine un canal special de conexiune de business în zona IT&C cu Marea Britanie şi Statele Unite trebuie să o facă neîntârziat.

Dacă mâine startup-uri româneşti din IT&C îşi vor găsi cele mai bune canale de finanţare din fondurile de venture capital de la Londra, aceasta este o determinare a forţelor pieţei, care trebuie luată în calcul pentru aranjamente instituţionale în relaţiile între cele două ţări.

Marea Britanie a făcut industrializarea acum 200 de ani, România nu a terminat încă, pentru că mai are 2-3 milioane de oameni ocupaţi în agri­cul­tu­­ră, cu toate că ponderea acesteia în PIB a coborât la 4%.

Să fii astăzi umăr la umăr cu una dintre cele mai avansate ţări din lume din punctul de vedere al strategiei de creştere nu este puţin. IT&C-ul românesc poate şi trebuie să devină motorul creşterii economice.

Aceasta este miza României pentru următorul deceniu: trecerea direct de la agricultură la IT&C. Este nevoie doar de un caiet, un creion şi un compu­ter legat la internet. Să învăţăm de la Marea Bri­tanie: UE nu este decât un mijloc de dezvoltare, nu un scop în sine.

Iată de ce în această seară, invitatul special al Galei ZF este Philip Stephens, comentator şef al secţiei politice de la Financial Times. Între România şi Marea Britanie, ce ne apropie este mai mult decât ce ne desparte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO