Dezvoltarea economică a României din ultimii 20 de ani este „impresionantă“, însă, în ciuda progreselor înregistrate de guvern, România rămâne ţara cu cele mai înalte niveluri ale sărăciei din Uniunea Europeană, peste 30% din populaţie trăind cu mai puţin de 5 dolari pe zi (500 lei/lună), a declarat Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, care a fost prezent săptămâna trecută în România.
„Consider că este un imperativ moral pentru toate guvernele să instituie sisteme de asigurări sociale pentru cei mai săraci şi să investească în învăţământ şi sănătate pentru cei care sunt cei mai nevoiaşi. Există un argument umanitar pentru a face acest lucru, dar există şi unul economic. Dacă cei mai nevoiaşi pot fi scoşi din sărăcie, acesta reprezintă un succes pentru noi toţi - mai multă forţă de muncă, atragerea pe cale de consecinţă a investiţiilor, ceea ce duce la crearea de locuri de muncă. Iar dacă România continuă să îi educe pe cei mai săraci, să le dea calificări profesionale şi servicii de sănătate de calitate, ea va fi un adevărat model pentru întreaga lume“, a declarat Kim.
Aceasta a fost prima sa vizită în România de la preluarea funcţiei de preşedinte al instituţiei financiare internaţionale în iulie 2012. Kim a avut programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, cu reprezentanţi ai mediului politic şi de afaceri şi ai societăţii civile. El a vizitat şi comunitatea de romi de la Frumuşani, judeţul Călăraşi, împreună cu miliardarul american George Soros.
Şeful Băncii Mondiale a lăudat România atât pentru „creşterea inclusivă“ din ultimele două decenii, cât şi pentru „menţinerea disciplinei bugetare în vremuri grele din punct de vedere economic“ şi a cerut liderilor români să continue să construiască o „economie mai competitivă care să aducă beneficii tuturor componentelor societăţii, inclusiv celor mai sărace pături ale sale“.
Kim a ţinut să amintească că Grupul Băncii Mondiale a fost un „consilier strategic“ al Guvernului României, în aplicarea de către acesta a agendei de reforme importante care au dus la aderarea României la UE, precum şi după aderare.
În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanţat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 mld. dolari.
Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a accesat de la Banca Mondială 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanţare externă de aproape 20 mld. euro agreat de autorităţile române, în primăvara anului 2009, alături de FMI şi Comisia Europeană. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ataşate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educaţie şi sănătate, reforme în domeniul pensiilor şi protecţiei sociale şi în sectorul financiar.
Banca Mondială a avut, în principal, rolul de a acorda asistenţă tehnică, resursele financiare puse la dispoziţie României de către instituţia financiară internaţională fiind mai reduse comparativ cu cele accesate de la FMI sau Comisia Europeană.
În 2012 board-ul Băncii Mondiale a aprobat o linie de credit de 1 mld. euro. România şi-a creat practic, prin acest instrument, o alternativă de finanţare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. România a beneficiat şi de asistenţa tehnică a BM pentru programul legat de controlul averilor mari. Recent Banca Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro, ataşat proiectului pentru reorganizarea fiscului.
Este dependentă România de Banca Mondială?
România beneficiază în continuare de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale.
Analistul economic Aurelian Dochia crede că România poate oricând să renunţe la programele cu Banca Mondială, dar instituţia financiară oferă o „expertiză suplimentară“ folositoare României, iar România are încă vulnerabilităţi, slăbiciuni.
„Am putea să ne descurcăm şi fără Banca Mondială. Nu mai suntem în situaţia în care Banca Mondială este vitală pentru noi. Dar relaţia cu Banca Mondială este încă utilă. Există lucruri pe care le putem încă învăţa de la Banca Mondială. În multe domenii României îi lipseşte expertiza. Fie nu vedem priorităţile şi nu ştim ce ar trebui să facem. Alteori, chiar dacă ştim ce trebuie să facem, nu ştim cum să facem. Un exemplu este sistemul de administrare fiscală, care este mult rămas în urmă“, a comentat Dochia.
A fost Banca Mondială un stimulent pentru reforme în România sau autor de experimente nereuşite?
Programele folosite de Banca Mondială şi în România în anii ’90, sub denumirea de PSAL I şi PSAL II, au făcut obiectul unor bilanţuri mai mult sau mai puţin controversate.
Programul PSAL (Public Sector Adjustment Loan - împrumut pentru Ajustarea Sectorului Public), în valoare de 300 mil. dolari, a devenit efectiv în 1999, când a fost eliberată prima tranşă din împrumut, în valoare de 150 mil. dolari. PSAL a avut patru componente axate pe reforma bancară şi privatizare, privatizarea întreprinderilor de stat, îmbunătăţirea mediului de afaceri în România şi continuarea dezvoltarii programelor de protecţie socială pentru muncitorii disponibilizaţi.
Banca Mondială anunţa în 2000 că toate reformele incluse în programul PSAL au fost realizate în totalitate şi în avans faţă de termenele stabilite, astfel că proiectul s-a încheiat înainte de termenul stabilit de 30 iunie 2000.
Programul PSAL II a fost convenit în luna septembrie a anului 2002, valoarea finanţării fiind stabilită la 339,8 mil. euro, împreună cu programul de asistenţă tehnică PPIBL II (Consolidarea Capacităţii Instituţionale în Sectoarele Public şi Privat).
Dochia consideră că fără programele încheiate cu Banca Mondială şi FMI „România nu s-ar fi mişcat deloc“ în privinţa reformelor structurale. Şi balanţa colaborării cu Banca Mondială, timp de 20 de ani, este „pozitivă“.
„Fără aceste programe nu am fi făcut nici pe sfert din ce s-a făcut. Erau decizii foarte dificile, nu doar din punct de vedere tehnic, ci şi din punct de vedere politic. De multe ori a contat foarte mult argumentul: Banca Mondială ne cere să facem. Au fost programe în sectorul minier, în sectorul agricol. Nu au fost populare. A existat tot timpul opoziţie, desfiinţarea locurilor de muncă nu a fost niciodată populară. Au existat reacţii că s-ar fi putut face mai bine. Teoretic, se poate face întotdeauna mai bine. Practic, există constrângeri sociale şi politice şi trebuie să te strecori printre ele. Balanţa colaborării cu Banca Mondială este pozitivă. Ne-au ajutat mult să ne îndreptăm“, consideră Dochia.
Premierul Victor Ponta a declarat după întâlnirea cu şeful Băncii Mondiale că au existat întârzieri nepermise în implementarea programului susţinut de Banca Mndială privind modernizarea infrastructurii de justiţie, unde gradul de utilizare a creditului de 110 mil. euro este de sub 50%.
El a solicitat Băncii Mondiale sprijinul pentru o analiză a potenţialului sectorului minier din România, dar şi asistenţă pentru înfiinţarea unei unităţi de implementare a politicilor publice la Cancelaria primului-ministru.
În perioada următoare reformele vor continua în domeniul administraţiei fiscale pentru îmbunătăţirea conformării voluntare, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi creşterea eficienţei colectării. Creşterea absorbţiei fondurilor de coeziune şi structurale, este un alt domeniu unde România va beneficia de asistenţa tehnică furnizată de Banca Mondială. Autorităţile române mai urmăresc îmbunătăţirea managementului cheltuielilor şi prioritizarea investiţiilor publice, continuarea şi intensificarea reformelor în domeniul sănătăţii şi accelerarea reformelor sistemului educaţional şi de cercetare universitară din România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
