Nervi, aglomeraţie, îmbrânceli şi nemulţumire - aceasta era atmosfera ieri dimineaţă din faţa sediului Administraţiei Fiscale a Sectorului 2 unde circa 100 de oameni stăteau la coadă pentru a depune la ghişee documente necesare pentru plata impozitelor şi taxelor către statul român.
În condiţiile în care toate administraţiile fiscale din toată Europa aleargă după bani şi se străduiesc să îmbunătăţească gradul de colectare şi să reducă evaziunea fiscală, în România oamenii trebuie în continuare să stea la coadă ca să depună formularele fiscale şi să plătească taxele.
Astăzi expiră termenul limită la care firmele din România trebuie să depună la sediile administraţiilor fiscale o serie de documente necesare pentru plata impozitelor şi taxelor. Printre aceste documente se numără aşa-numitele formulare 100 ("Declaraţie privind obligaţiile de plată la buget"), 300 ("Decont de taxă pe valoarea adăugată"), 104 ("Declaraţie privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor") sau 094 ("Declaraţie privind cifra de afaceri").
O firmă de dimensiune medie care face afaceri în România este nevoită să depună în fiecare an la ANAF aproximativ 50 de declaraţii.
O bună parte din aceste declaraţii ajung în bazele de date ale ANAF lunar, în timp ce restul documentelor sunt depuse bianual sau anual. Spre exemplu, bilanţul firmelor este depus de două ori pe an în formă fizică la ANAF, datele din contul de profit şi pierdere ajung la instituţiile publice anual, în timp ce declaraţiile care servesc la plata obligaţiilor fiscale pentru salarii, CAS sau şomaj sunt depuse lunar.
Autorităţile fiscale din România au introdus de câţiva ani posibilitatea ca declaraţiile lunare să fie depuse online, dar mai există şi documente pentru care reprezentanţii unei firme trebuie să se deplaseze la ghişeu: bilanţurile semestriale şi anuale sau aşa-numita declaraţie 394.
De ce stau oamenii la coadă pentru o declaraţie cu achiziţiile? Nu se poate depune online?
O bună parte dintre cei care se înghesuiau ieri pe singura uşă a sediului ANAF din strada C. A. Rosetti aşteptau pentru a putea depune chiar acest din urmă document. Ce este însă aşa-numita declaraţie 394?
Documentul este depus semestrial de toţi plătitorii de TVA din România la sediile ANAF. Prin intermediul formularului plătitorii de TVA (firmele sau PFA) declară toate achiziţiile sau tranzacţiile făcute. Acest formular este folosit de autorităţi sub forma unui instrument de prevenţie împotriva evaziunii fiscale.
"Suntem obligaţi să depunem acest document de două ori pe an. Trebuie să venim să depunem în formă fizică acest formular la sediul ANAF şi din această cauză se stă la coadă. Am înţeles că de anul viitor vom fi obligaţi să depunem această declaraţie lunar, online", a spus reprezentanta unei firme mici din sectorul 2 al Capitalei.
Aglomeraţia dinaintea termenului limită de depunere a documentelor în formă fizică la ANAF s-ar putea reduce semnificativ din acest an, în condiţiile în care, începând cu luna februarie, singurele documente care vor ajunge în formă fizică la administraţiile fiscale vor fi bilanţurile semestriale şi anuale.
"Pentru declaraţia 394, începând cu raportările pentru luna ianuarie 2012, se schimbă atât softurile de raportare, cât şi modalitatea de depunere (din formă fizică în online - n. red.)", se arată într-un anunţ postat pe site-ul ANAF.
În vara anului trecut, ANAF anunţa că vrea să cumpere urgent, printr-o licitaţie restrânsă accelerată cu o valoare de 7 mil. euro, echipamente şi soluţii IT care să-i permită să extindă capacitatea de stocare a centrului de date al instituţiei pentru a putea prelua şi arhiva declaraţiile pe care câteva sute de mii de firme urmau să nu le mai depună tipărite pe hârtie, ci online, în format electronic, după 25 iulie.
Formularele în cauză erau declaraţia unică 112 privind contribuţiile sociale şi impozitul pe venit şi declaraţia 394 privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional. Caracterul de urgenţă al licitaţiei se datora depăşirii capacităţii de stocare a ANAF, care nu mai era capabilă să preia declaraţiile 112 şi 394.
Reprezentanţii ANAF spuneau atunci: "Implementarea noilor soluţii are termen de realizare luna decembrie 2011 şi implică operaţiuni complexe de instalare, configurare, punere în funcţiune şi testare a acestora". Centrul de date al ANAF stochează toate datele necesare administrării centralizate a activităţii fiscale.
Dacă firmele mijlocii şi mari au fost obligate încă din octombrie 2010 să depună online declaraţiile fiscale prin intermediul certificatelor digitale, firmele mici au fost obligate după 25 iulie 2011 să urmeze aceeaşi procedură în cazul declaraţiei unice (112).
Conform evidenţelor fiscale, numărul total de contribuabili ce au obligaţia depunerii D112 (angajatori şi asimilaţi acestora) este de aproximativ 470.000. Cumularea celor cinci declaraţii, care se depuneau până în 2010 pentru venituri şi contribuţii sociale, într-una singură a fost pozitivă. Însă există probleme legate de funcţionarea sistemului.
La câţiva paşi mai în faţă la coada din faţa sediului ANAF sector 2 apar informaţii despre un nou formular - 112 - cu ajutorul căruia se plătesc impozitele, şomajul sau CAS-ul pentru salariile angajaţilor.
"Eu aştept să depun declaraţia 112. M-a trimis fiica mea să depun acest document, am venit şi ieri, dar nu îmi explică nimeni nimic. Din ce ştiu se poate depune şi online, dar am avut nişte probleme cu calculatorul şi nu am reuşit să depun declaraţia", spune Maria I., reprezentant al firmei Contexpert Price din sectorul 2.
Soft-urile de raportare (numai PDF cu XML ataşat) şi modalitatea de depunere s-au schimbat şi pentru declaraţiile 390 (începând cu luna decembrie 2011) şi pentru declaraţiile 100, 300 şi 710 (începând cu raportările pentru luna noiembrie 2011), potrivit informaţiilor de pe site-ul ANAF.
Consultanţii fiscali: Uneori e mai complicat online, pentru că site-urile nu sunt bine făcute
Reforma administraţiei fiscale este un proces de durată şi nu este realist să ne aşteptăm la îmbunătăţiri rapide ale situaţiei. Totuşi, nu se poate trece cu vederea faptul că reforma a fost focalizată pe aspecte interne (reducere de costuri) şi nu pe îmbunătăţirea interacţiunii contribuabililor cu administraţia fiscală, adică a procedurilor şi a sistemului informatic de gestiune a impozitelor şi taxelor, spune consultantul fiscal Emilian Duca.
"Depunerea manuală a declaraţiilor fiscale are la bază o realitate ignorată de mulţi ani: oamenii nu au încredere în sistemele informatice, îndeosebi pentru că interfaţa cu acestea nu este deloc prietenoasă (user friendly). Dacă cineva din administraţia fiscală crede că nu este aşa, îi recomand cu căldură să cronometreze timpul (şi banii, uneori şi nervii) necesari obţinerii şi depunerii certificatului digital ori obţinerea unei fişe de plătitor fără erori", a spus Duca.
Deşi sistemul de depunere on-line este disponibil pentru toţi contribuabilii, utilizarea certificatului digital se poate dovedi costisitoare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. În ceea ce priveşte transmiterea declaraţiilor în format electronic cu ajutorul dischetelor, Duca spune că depinde atât de nivelul de dotare al administraţiilor financiare, cât şi de o oarecare comoditate a autorităţilor care nu au comunicat funcţionarilor că pot primi aceste declaraţii şi pe alte suporturi - ex. CD, DVD, memory stick.
Depunerea declaraţiilor on-line a început să fie practicată mai mult de companii, dispuse să plătească certificatul digital de 50 de euro. Îndeplinirea acestei obligaţii de contribuabil într-o manieră mai facilă, on-line, nu este însă la îndemâna oricărei persoane fizice, fiind condiţionată de obţinerea unui certificat digital care nu e ieftin.
Avem un om angajat special pentru statul la coadă, spun antreprenorii
De celalaltă parte, antreprenorii români, care au reuşit să pună pe picioare afaceri care rulează câteva zeci de milioane de euro pe an şi care plătesc la fiecare sfârşit de lună câteva sute de salarii, spun că birocraţia i-a determinat să angajeze oameni a căror singură responsabilitate este statul la cozi şi depunerea de documente la ghişeele instituţiilor publice.
"Am un om special angajat care face doar asta, depune documentele întocmite de departamentul de contabilitate al companiei sau ridică acte de la diverse instituţii. Noi suntem în Alba Iulia şi fiindcă compania este considerată ca făcând parte din categoria marilor contribuabili, trebuie să vină un om să ridice la Bucureşti chiar şi un certificat fiscal", spune Emil Elisiu Goţa, director general al Elis Pavaje, producător de dale şi borduri care a încheiat anul trecut cu afaceri de 12,7 milioane de euro.
Similar, Sorin Văduvoiu, care conduce agenţia de turism Perfect Tour, spune că are un curier angajat special care depune documente la ghişeele instituţiilor publice. "Birocraţia este foarte mare. Departamentele de contabilitate sau de resurse umane completează documentele, iar un curier le depune. Într-adevăr, acest angajat mai are şi alte responsabilităţi, însă aceasta este una dintre ele", spune Văduvoiu, care conduce un business cu afaceri estimate la 25 mil. euro anul trecut.
ANAF nu a comentat ieri situaţia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels