Ministerul Finanţelor trebuie să împrumute în acest an peste 40 mld. lei pentru a finanţa deficitul bugetar şi a refinanţa titlurile de stat scadente în acest an. Iar de pe pieţele internaţionale Trezoreria intenţionează să atragă împrumuturile externe prin programul MTN de 2,5-3 mld. de euro.
Pe de altă parte, începând din acest an Ministerul Finanţelor începe să ramburseze şi împrumutul de 5 mld. de euro contractat la începutul crizei de la Comisia Europeană, prima tranşă fiind de 1,5 mld. euro.
„Situaţia de pe pieţele financiare internaţionale rămâne volatilă nu doar din cauza crizei ucrainene, dar, mai recent, şi din cauza creşterii şanselor ca un partid eurosceptic să ajungă la putere în Grecia. În aceste condiţii, menţinerea unei rezerve (buffer) de lichiditate pentru finanţarea bugetului rămâne un important instrument de traversare a perioadelor dificile şi alegere a momentului celui mai bun de refinanţare a acestor emisiuni“, a declarat Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. În acest context, merită subliniată importanţa ţinerii deficitului bugetar sub control şi a utilizării cu randament investiţional maxim a sumelor atrase prin împrumuturi. Altiminteri, povara împrumuturilor pentru buget va fi în creştere, justificarea împrumuturilor fiind discutabilă, potrivit lui Crăciun.
Nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în 2015 denominate în lei şi în euro este în sumă de 28,1 mld. lei, din care cea mai mare parte, respectiv 24,2 mld. de lei, este aferentă emisiunilor în lei, potrivit informaţiilor anunţate de Ministerul Finanţelor. Totodată, pentru finanţarea deficitului (prognozat la 1,83% din PIB) este necesară suma de 13 mld. de lei. Deficitul urmează să fie finanţat în proporţie de 60% de pe piaţa internă şi 40% de pe piaţa externă.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar.
Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare.
Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârşitul lui 2008, când a început să se simtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puţin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă.
Pentru primul trimestru nivelul împrumuturilor de pe piaţa internă este estimat de Finanţe la 12-14 miliarde de lei. Trezoreria vrea să împrumute în ianuarie prin certificate de trezorerie şi obliga-ţiuni aproape 3,5 miliarde de lei.
Participanţii la piaţa mone-tară ar aprecia ca atenţia să cadă nu asupra unui program uniform de emisiuni (ce nu ia în calcul distribuţia titlurilor ce ajung la scadenţă), ci asupra unui program ce tinde să echilibreze perioadele în care numeroase titluri ajung la scadenţă cu perioadele în care se emit titluri într-un volum semnifi-cativ, susţine Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.
„O asemenea corelare ar duce la compensarea intrărilor şi ieşirilor de lichiditate din piaţa inter-bancară, netezind dinamica bazei monetare şi implicit vo-latilitatea ratelor de dobândă pe termen scurt. O asemenea netezire poate duce la scăderea costurilor de finanţare deoarece ratele de dobândă pe termen lung includ o prima indusă de incertitudinea legată de dinamica ratelor de dobândă pe termen scurt“, afirmă Muscalu.
Ministerul Finanţelor vrea să redeschidă emisiuni de obligaţiuni existente, dar şi să lanseze noi emisiuni de obligaţiuni cu scadenţe de până la 15 ani, în funcţie de apetitul din piaţă.
Ministerul are în vedere o structură de 30% la 70% a maturităţilor pe termen scurt versus termen mediu şi lung, prin emiterea de certificate de trezorerie cu un volum de circa 10-12 mld.lei şi de obligaţiuni de tip benchmark de circa 25-28 mld. lei.
În ceea ce priveşte frecvenţa emisiunilor, statul se va împrumuta în fiecare lună prin certificate de trezorerie şi redeschiderea emisiunilor de tip benchmark cu scadenţe de 3 şi 5 ani lansate în 2014. Emisiunile cu maturităţi reziduale de 7 şi 10 ani vor fi redeschise lunar sau cel puţin la 2 luni, iar cele cu maturităţi de 12 ani, cel puţin trimestrial, în funcţie de condiţiile de piaţă şi cererea investitorilor pentru aceste instrumente.
2014 a fost anul premierelor la categoria bonduri externe. Ministerul Finanţelor a lansat în premieră titluri în dolari pe 30 de ani şi s-a împrumutat în euro la un cost mai mic de 3%. Anul trecut Trezoreria a împrumutat 2 mld. dolari şi 2,75 mld. euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa peste 10 şi 30 de ani. Pe piaţa internă, Trezoreria a vândut obligaţiuni denominate în euro în valoare de aproape 929 mil. euro, iar împrumuturile în lei au depăşit 40 mld. lei.
Trezoreria va extinde portofoliul de instrumente incluzând operaţiuni moderne de tip buy back (răscumpărări în avans), bond exchange (preschimbare de titluri), reverse repo (răscumpărări reversibile) şi derivate pentru hedging şi a intrat în linie dreaptă pentru lansarea platformei electronice de tranzacţionare a titlurilor pe piaţa secundară şi a titlurilor de stat pentru populaţie după mai mulţi ani de tergiversări. Obiectivele urmărite sunt îmbunătăţirea lichidităţii, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori. Cu ajutorul Băncii Mondiale, Trezoreria intenţionează să creeze procedurile pentru folosirea produselor financiare derivate în scopuri de hedging, împotriva riscurilor valutare şi a celor legate de rata dobânzii şi vrea să diminueze emisiunile de titluri denominate în euro pe piaţa internă având în vedere că acesta este un instrument atipic, care fragmentează piaţa titlurilor de stat.
Cât a mai rămas de rambursat din împrumutul record de la finanţatorii internaţionali
BNR termină de rambursat în acest an sumele împrumutate, iar în 2015 vine rândul Finanţelor.
Prin parafarea acordului cu finanţatorii externi la începutul crizei, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 7 mld. euro, venind la plată în următorii ani.
Până în 2012 autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE şi Banca Mondială, de aproape 20 mld. euro - cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. Iar, ulterior, au fost restituite şi rate de capital.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. euro, au fost direcţionate doar către Finanţe, la fel ca şi împrumutul de la Banca Mondială.
La sfârşitul anului 2014 datoria rămasă la FMI a scădzut la aproximativ 1,5 mld. euro.
Planurile Trezoreriei pentru 2015 în scopul îmbunătăţirii managementului datoriei
- Utilizarea unor operaţiuni specifice de piaţă secundară, de tipul buy back (răscumpărări în avans) şi bond exchange (preschimbare de titluri), în scopul accelerării creării de titluri de stat de tip benchmark lichide şi facilitării refinanţării seriilor cu volume mari care devin scadente;
- Începerea utilizării operaţiunilor de tip reverse repo (răscumpărări reversibile) pentru un management eficient al lichidităţilor, în baza unei consultări în prealabil cu BNR, în vederea coordonării politicilor de finanţare şi de management al lichidităţilor cu cele monetare;
- Obligaţii de cotare a titlurilor de stat pentru dealerii primari pe o platformă electronică furnizată de Bloomberg, care va contribui la reducerea costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară;
- Programul pilot de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie;
- Crearea cadrului procedural necesar pentru folosirea produselor financiare derivate în scopuri de hedging, împotriva riscurilor valutare şi a celor legate de rata dobânzii;
- Diminuarea emisiunilor de titluri denominate în euro pe piaţa internă, ţinând cont că acesta este un instrument atipic, care fragmentează piaţa titlurilor de stat.
