"Ne aşteptăm ca Serbia şi România să continue programele preventive pe parcursul anului viitor, România urmând să tragă fonduri şi posibil să ceară o suplimentare a programului financiar", crede Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Şi analiştii Erste Bank afirmau la începutul lunii decembrie că România ar putea fi nevoită anul viitor să ia bani de la FMI pentru a compensa imposibilitatea ieşirii pe piaţa externă din cauza contextului internaţional.
"Nu pot respinge categoric că nu vom apela la banii de la FMI şi Comisia Europeană. Depinde cum va evolua situaţia internaţională. Este bine că avem acei bani puşi la dispoziţie. Pentru noi ar fi bine să nu apelăm la aceste sume. Orice ţară trebuie să se finanţeze din piaţa privată. Acum probabilitatea de a apela la aceşti bani este foarte mică", afirmă Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
România a început din toamnă să se confrunte cu ieşiri nete de capital, iar accesul pe pieţele financiare internaţionale este blocat din cauza percepţiei de risc.
Autorităţile române susţin, totuşi, că nu se vor atinge de banii de la Fond nici anul viitor, invocând bufferul de lichiditate din Trezorerie, de circa 3 mld. euro, plus sumele aflate la BNR sub forma rezervelor minime obligatorii ale băncilor, plus rezerva valutară a ţării de aproape 32 miliarde de euro.
România a încheiat în primăvară un alt acord stand-by cu FMI pe doi ani pe care l-a tratat până în prezent drept un acord de tip preventiv, adică nu a tras bani din sumele eliberate de Fond. Până acum, FMI a pus la dispoziţia Bucureştiului trei tranşe de bani care însumează 1,6 miliarde de euro şi care pot fi accesate în caz de nevoie.
Ţinta de deficit bugetar de 1,9% din PIB, setată de autorităţi pentru 2012, pare ambiţioasă şi dificil de finanţat la costuri rezonabile, având în vedere că România va concura pentru finanţare cu ţări europene care au ratinguri mai bune. Bucşa apreciază că deficitul bugetar ar putea să scadă la 2,5% anul viitor şi în 2013 (când este vizat un deficit bugetar zero) şi ar putea să fie finanţat prin tragerea a 1,5 miliarde de euro de la FMI şi a unui miliard de euro de la Banca Mondială.
Estimările UniCredit privind deficitul bugetar sunt bazate pe o eventuală rostogolire a datoriei publice de către investitorii străini şi băncile locale şi pe aşteptările ca Guvernul să nu se împrumute de pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a anului următor, când vor ajunge la maturitate datorii în lei echivalente cu 4,9 miliarde de euro.
Bucşa consideră că finanţarea deficitului public va fi determinantă pentru cotaţia leului şi dobânzi în 2012. Ministerul de Finanţe ar putea accesa direct sectorul privat pentru finanţare, punând presiune pe dobânzile la depozite şi reducând şi mai mult lichiditatea din sectorul bancar.
Analiştii UniCredit au înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 2,5% la 1,4% pentru anul următor şi de la 3,1% la 2,5% pentru 2013.
Analiştii UniCredit anticipează că mai multe state din regiune vor apela la FMI anul viitor din cauza ieşirilor de capital, a absenţei noilor finanţări bancare şi a recuperării slabe pe componenta investiţiilor străine directe. În regiune, Letonia va solicita un acord preventiv cu FMI, după încheierea înţelegerii actuale în decembrie, iar Croaţia va opta pentru un împrumut stand-by.
În timp ce Ungaria trebuie să încheie rapid un acord cu FMI, estimat de UniCredit la 15 miliarde de euro, soarta Ucrainei depinde de negocierile cu Rusia privind preţul gazelor.
Observaţiile Comisiei Europene
Necesarul de finanţare al României în 2012 este estimat la 70 miliarde de lei (aproximativ 16 miliarde de euro), Trezoreria urmând să atragă de pe piaţa externă 2,3 miliarde de euro, se arată în ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene aferent acordului de tip preventiv.
Necesarul de finanţare include aproximativ 11 miliarde de lei în contul deficitului bugetar de 1,9% din PIB şi 53 miliarde de lei pentru refinanţarea datoriei.
Având în vedere nivelul ridicat al expunerii pe piaţa internă, Trezoreria plănuieşte să-şi majoreze expunerea pe pieţele externe, pentru programul MTN fiind programate emisiuni de 2,3 mld. euro, se arată în raport.
Programul de emisiuni MTN pe piaţa internaţională pe o perioadă de trei ani are setat un plafon maxim de 7 miliarde de euro, iar Finanţele şi-au propus ca prin acest program să acceseze pieţele internaţionale de cel puţin două ori pe an. În prima emisiune a programului din iunie Finanţele au atras 1,5 miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni pe cinci ani la un randament de 5,29%.
În noiembrie România a încercat să împrumute de la americani între 1 şi 2 miliarde de dolari, însă planul i-a fost dat peste cap de agravarea condiţiilor de piaţă, care ar fi dus la dobânzi de peste 7% pe an.
În mai 2012 ajunge la scadenţă un împrumut de 700 milioane de euro contractat de pe pieţele internaţionale în 2002, dar şi o emisiune de titluri pe piaţa internă, denominată în euro, în sumă de 793,8 milioane de euro.
În condiţiile în care băncile locale nu mai pot miza la fel ca în trecut pe liniile de finanţare din partea băncilor-mamă, cel mai probabil Finanţele nu vor mai emite în 2012 obligaţiuni denominate în euro de pe piaţa internă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
