Programul de reabilitare termică este un eşec, pentru căreprezintă o abordare unidirecţională, ce nu ia în considerareproblematica estetic-arhitecturală, a declarat ieri arhitectulŞerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România(OAR), prezent la Conferinţa de Arhitectură RIFF. Ţigănaş se referăla blocurile şi casele care, pe fondul reabilitării termice, auprimit o nouă faţadă, colorată, însă neuniformă, care creează oimagine discordantă la nivelul unei localităţi.
"Este o pierdere ireversibilă în special în cazul clădirilor depatrimoniu şi o putem considera chiar o crimă, pentru că nu sepoate ignora aspectul estetic al acestor clădiri, care reprezentauvârfuri arhitecturale la momentul la care au fost construite", aexplicat Ţigănaş. Vina pentru orice eşec arhitectural esteîmpărţită între cei care comandă, cei care gândesc, cei careautorizează, cei care construiesc şi cei care acceptă un proiect,fiind vorba mai mult de o cultură a construirii, pe care nicio legenu o poate impune, a susţinut preşedintele OAR.
Aceeaşi opinie o împărtăşesc şi reprezentanţii statului, carepromit să ia măsuri în acest sens, explicând că există un proiectde lege care în momentul de faţă se află în consultăriinterministeriale şi care se referă la reabilitareaestetic-arhitecturală.
"Imaginea urbană este importantă ca element al competitivităţiiurbane. Mesajul central pe care vrem să-l transmitem este căimaginea urbană nu e un moft, ci afectează în mod directatractivitatea economică a localităţilor. Contează foarte multmodul în care sunt reabilitate clădirile, coerenţa sau, dimpotrivă,incoerenţa intervenţiilor în această direcţie. Trebuie să renunţămla o abordare exclusiv prin prisma tehnică, inginerească aproblematicii reabilitării termice, trebuie să înţelegem oraşul înansamblul său", a declarat Anca Ginavar, directorul DirecţieiGenerale Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului DezvoltăriiRegionale şi Turismului. Totodată, ea a mai spus că în Româniasensul urbanismului a fost pervertit de practica derogatorie şi căîn alte state există înţelegeri legate de culoarea pe zone,paletele de culori fiind agreate de autorităţi astfel încât acestproces de reabilitare să fie controlat.
Pe de altă parte, Cristian Erbaşu, preşedintele PatronatuluiSocietăţilor din Construcţii, a criticat faptul că la programele dereabilitare termică au acces companii neprofesioniste.
"Se merge pe variante ieftine, nepregătite din timp, astfel că seproiectează azi pentru a se executa mâine. Autorităţile nu potspune că nu au pârghii cu ajutorul cărora să ridice nivelul deprofesionalism al celor implicaţi (în proiectele de reabilitaretermică - n.red.), şi dacă nu au, ar trebui să le descopere", aexplicat Erbaşu.
Spre exemplu, în sectorul 2 s-au reabilitat termic până în prezentcirca 100 de blocuri, din cele peste 1.300 înscrise, restulaflându-se în diverse stadii de documentare sau execuţie.
Până în septembrie, din cele 29.000 de locuinţe planificate anulacesta în programul de reabilitare termică, pentru care statul aalocat 150 de milioane de lei (36 de milioane de euro), au fostfinalizate în jur de 12.000 şi au fost cheltuiţi 121 de milioane delei (29 mil. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
