Eveniment

Ruptura dintre oraşe: zece ore durează călătoria cu trenul pe ruta Bucureşti-Cluj, o rută de sub 500 km. Cu avionul se face o oră, dar biletul costă 350 de lei

Foto Shutterstock

Mediafax Foto

Autor: Mirabela Tiron

29.07.2014, 00:09 13926

Cei aproape 500 de kilometri între Bu­cu­reşti şi Cluj-Napoca, al doilea oraş din Ro­mânia după nu­mărul de firme înre­gistrate, sunt parcurşi în nouă ore şi jumătate - zece ore de trenurile CFR Călători, preţul unui bilet fiind de 95 de lei, potrivit datelor de la infofer.ro. Spre comparaţie, călătoria cu trenul de la Cluj-Napoca spre Budapesta, o rută similară ca distanţă, durează şapte ore, preţul biletului fiind de 144 de lei, potrivit datelor de la biroul de informaţii al CFR.

„Timpii de parcurs de la Bucureşti la Cluj au cres­cut (în 2012 - n. red.) cu 25 de minute com­parativ cu 2001“, se arată în me­mo­randumul despre măsurile pentru efi­cien­tizarea sectorului de transport feroviar din România, necesare pentru aplicarea master-planului general de transport.

Durata mare a călătoriei se explică prin faptul că linia de cale ferată nu a fost modernizată. Această situaţie este valabilă pentru cele mai multe linii de cale ferată, viteza medie a trenurilor de pasageri în România ajungând la 45 de kilometri anul trecut.
 

Citeşte şi Ruptura dintre oraşele României: niciun zbor direct pe ruta Bucureşti - Sibiu, cu trenul se fac şase ore, iar cu maşina cinci ore în lipsa autostrăzii
 

Cu maşina, călătoria pe această rută durează şase-şapte ore, distanţa pe calea rutieră fiind mai mică decât cea pe calea ferată cu aproape 50 de kilometri. Costul unui drum pe Bucureşti - Cluj cu maşina ajunge la 200 de lei.

Economia judeţelor la raport:

judeţul Cluj

Şase zboruri pe zi cu avionul spre Cluj, dar tarife de la 350 de lei doar dus

Cele două oraşe sunt cel mai bine conectate prin avion, având în vedere că există şase curse zilnice pe Bucureşti - Cluj Napoca cu compania aeriană de stat Tarom. Durata călătoriei este de doar o oră şi zece minute, însă tariful unui bilet de avion este de peste trei ori mai mare decât cel al unui bilet de tren.

ZF a simulat rezervarea unui bilet de avion pentru mijlocul lunii august, site-ul Tarom afişând un preţ de 78 de euro (343 de lei) pentru o călătorie dus pe această rută. Preţurile variază în funcţie de data la care se face rezervarea şi de perioada de călătorie.
 

Absenţa conexiunilor bune  cu Capitala apropie Clujul mai mult de Budapesta

„Lipsa unor legături facile cu Capitala face ca judeţul Cluj şi toată acea zonă să fie mai apropiată ca relaţie de Ungaria, ceea ce din punctul de vedere al bugetului naţional nu este bine. Românii de acolo aleg servicii medicale din Ungaria, se aprovi­zionează de acolo şi chiar optează pentru aeroportul din Budapesta pentru călătoriile în străinătate. Şi toate acestea din neglijenţa noastră de-a construi infrastructură între Bucureşti şi Cluj. Îndepărtăm economic această zonă de interesele economice ale României“, este de părere profesorul universitar Mircea Coşea.

Coşea a mai precizat că accesul pe calea ferată între cele două oraşe şi nu numai ar trebui să devină o prioritate şi că deşi există mai multe curse spre Cluj de pe aeroportul Henri Coandă cu Tarom, transportul cu avionul este discriminatoriu.

„Deplasarea cu avionul pe rute interne este inaccesibilă populaţiei de rând, cursele acestea sunt pentru membrii Parlamentului mai exact, care se deplasează constant cu avionul, deci Tarom are o piaţă sigură. Trebuie încurajate companii intercity, care să opereze curse între oraşe“, a spus el.
 

Cum arată economia judeţului Cluj, noua „fabrică de antreprenori“ a României, judeţul unde industria nu a murit, dar s-a mutat din oraş în parcurile industriale
 

Oficialii Tarom au transmis că nu pot face publice date legate de numărul de pasageri transportaţi şi care este profilul pasagerului.

De pe aeroportul din Cluj Napoca, care a avut un milion de pasageri anul trecut, mai operează companiile Wizz Air şi Lufthansa, alături de compania de stat. Acestea însă au doar zboruri spre destinaţii externe.

„Există un fenomen de centrifugare economică, adică firmele dintr-o ţară sunt aruncate în alte ţări unde au mai multe facilităţi. De exemplu, Ungaria are un climat economic şi o fiscalitate mai atractivă, deci multe firme s-ar putea orienta către această ţară“, spune Coşea.

Cluj are circa 32.000 de companii active, fiind oraşul cu cel mai mare număr de firme după Bucureşti, ocupând în acelaşi timp poziţia a treia în ceea ce priveşte câştigul salarial net, după Capitală şi Ilfov. Judeţul Cluj este un pol al producţiei, având în vedere prezenţa americanilor de la Emerson, a italienilor de la De’longhi (producător de electrocasnice) sau a companiei Bosch.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO