S&P menţine ratingul României în „investment grade“ şi anticipează o creştere economică de 3%

Gradul moderat de îndatorare externă şi fiscală al României, precum şi perspectivele de creştere economică relativ stabile au susţinut reconfirmarea ratin­gului acordat României de Standard & Poor's (S&P), după ce şi Fitch a menţinut România în grupa ţărilor cu „investment grade“.

La începutul crizei, în toamna anului 2008, S&P dădea startul retrogradării, România devenind singura ţară mem­bră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii.

Iar de-a lungul anilor de criză, S&P şi-a păstrat o optică mai severă, sanc­ţionând mai dur România.

În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a vrut să crediteze Ro­mâ­nia cu calificative mai bune şi a men­ţinut ra­tingul în „junk“. În noiem­brie 2013 S&P a decis să îmbună­tăţească doar perspectiva ratingului României, de la „sta­bilă“ la „pozitivă“. Şi de-abia anul tre­cut, după şase ani de la retrogradare, S&P a reuşit să remarce progresele eco­no­mice înregistrate şi a readus Ro­mânia în liga „investment grade“. Săptămâna tre­cută calificativul aferent datoriei gu­ver­na­mentale a Ro­mâniei pe termen lung a fost recon­firmat de S&P la BBB-.

S&P anticipează pentru România o creştere economică de 3% în acest an şi o rată medie de 2,6% între 2015 şi 2018, cererea internă urmând să aibă cel mai mare impact. Analiştii de la agenţia de rating S&P amintesc că economia România a beneficiat în acest an de un impuls fiscal prociclic puternic, vizibil în spe­cial în scăderea TVA pentru pro­du­sele alimentare şi în creşterea salariului minim, care au stimulat creşterea con­sumului. În ceea ce priveşte investiţiile, S&P apreciază că nivelul va fi în acest an la circa o treime din valoarea maximă înregistrată înainte de criză.

S&P atenţionează că prognoza pri­vind creşterea economică ar putea fi afec­tată de investiţiile publice scăzute, de menţinerea la un nivel scăzut a ratei de absorbţie a fondurilor europene, de un climat extern incert - amplificat de riscurile geopolitice, precum şi de un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe.

Ratingul acordat României este constrâns de nivelul redus al PIB pe cap de locuitor raportat la statele din regiune (estimat la doar 9.000 dolari), de calitatea scăzută a guvernanţei - în ciuda eforturilor pentru reducerea corupţiei, precum şi de ponderea datoriei secto­ru­lui privat în valută, care, deşi este în declin, se menţine la un nivel ridicat.

În viziunea S&P, ţinta de deficit bugetar ar putea fi atinsă în acest an, însă măsurile de relaxare fiscală adoptate de Guvern (printre care reducerea TVA de la 24% la 19% până în 2017, ajustarea contribuţiilor sociale, precum şi o serie de scutiri de taxe şi scăderea accizelor) vor antrena creşterea deficitului fiscal spre 3% din PIB în 2017. Gradul de îndatorare guvernamentală va urca la un vîrf de 43% din PIB în 2018, faţă de estimarea anterioară, care indica un prag maxim de 41% în 2017.

Agenţia americană de rating apreciază că guvernul va adopta noi măsuri de relaxare fiscală, în contextul anului electoral 2016, care vor pune presiune suplimentară pe buget. Un exemplu adus în discuţie este creşterea salariilor în sectorul public.