Eveniment

Sacrificarea investiţiilor a salvat din nou ţinta de deficit bugetar

Sacrificarea investiţiilor a salvat din nou ţinta de deficit bugetar
28.07.2010, 23:58 38

Finanţele au reuşit să se încadreze la limită în ţinta dedeficit bugetar negociată cu FMI pentru primul semestru, de 18,2mld. de lei, însă rezultatul a fost obţinut, conform practicii dejatradiţionale, prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilorcătre mediul privat, inclusiv a rambursărilor de TVA.

Chiar şi aşa, cheltuielile totale au crescut cu 4%, în timp ceîncasările au fost mai mici cu 0,1%.

Sumele pentru investiţii au fost cu 22% mai mici decât în primulsemestru din 2009, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii aufost reduse cu numai 1,7%, iar cele cu personalul au scăzut cu4,5%. În schimb, subvenţiile au crescut cu 6,3%, iar cheltuielilesociale cu peste 12%.

După ce în aprilie şi mai ritmul de scădere a cheltuielilor decapital s-a atenuat spre 10%, la sfârşitul primului semestrudiminuarea a fost de 22,4% comparativ cu aceeaşi perioadă de anultrecut. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile decapital precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare, auajuns la 11,7 mld. lei, reprezentând numai 12,2% din cheltuielilebugetare totale.

"Datele referitoare la execuţia bugetară relevă adancireadezechilibrelor la nivelul bugetului general, deoarece cheltuielilede capital au continuat să scadă, în timp ce cheltuielile cuasistenţa socială şi subvenţiile şi-au menţinut trendul ascendent.La începutul anului, guvernul s-a angajat să reducă cheltuielile,dar după primele şase luni înregistrăm totuşi o creştere acheltuielilor curente cu 6,4%, aşa că această intenţie a rămas doarla nivel declarativ, fără a se concretiza şi în datele statistice,care oricum nu cuprind şi nivelul arieratelor", a comentat MelaniaHăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Practic, în ultima lună din fiecare trimestru Finanţele ajusteazădrastic cheltuielile de capital pentru a reuşi să respecte ţintelefiscale agreate cu FMI.

Potrivit datelor preliminare, deficitul bugetar a ajuns dupăprimele şase luni la 18,07 mld. lei, reprezentând 3,35% dinPIB.

"Ca de obicei, încadrarea în ţinta convenită cu FMI a fost obţinutăprin crearea de arierate. Este de aşteptat ca deficitul nominalpentru lunile iulie şi august să înregistreze salturiconsiderabile, în jur de 3 mld. lei pe lună", estimează NicolaieChideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

În aprilie şi mai deficitul a urcat cu circa 4 mld. de lei pe lună,pentru ca în iunie să coboare la 1,4 mld. lei.

Şi în primul trimestru datele provozorii indicau încadrarea înţinta de deficit, însă calculele finale au pus autorităţile însituaţia de a mai cere o derogare de la Washington, pe lângă ceadevenită deja clasică privind arieratele.

Rămâne de văzut care va fi cifra finala a deficitului în primajumătate a anului, dar este cert că în privinţa arieratelorFinanţele trebuie să ceară din nou derogare de la Fond. "Nu ne-amatins ţinta de arierate. Vom cere o nouă derogare", a afirmatSebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.

Hăncilă spune că reforma administraţiei publice de până acum s-adovedit insuficientă deoarece cheltuielile de personal, precum şicele cu bunuri şi servicii s-au redus doar modic.

Deşi FMI a apreciat măsurile adoptate de guvern pentru ajustareadezechilibrului fiscal, respectiv reducerea salariilor bugetarilorcu 25% şi majorarea TVA la 24%, a avertizat recent că, pe termenmediu, politica fiscală ar trebui să aibă ca obiectiv reducereadeficitului fiscal printr-o reformă a cheltuielilor curente, pentrua permite realizarea investiţiilor care să aducă creştereeconomică.

Cu toate că guvernul a reuşit să elaboreze un plan de austeritateechivalent cu 2,3% din PIB, unii analişti au îndoieli în privinţaatingerii obiectivului de deficit bugetar de 6,8% din PIB convenitcu FMI, în principal din cauza întârzierii aplicării multormăsuri.

La nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile au crescut înprimul semestru cu 4%, la 95,3 mld. lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au coborât cu 1,7% la 12,6 mld.lei. Diminuarea semnificativă a acestor costuri nu este posibilă şinici de dorit având în vedere ponderea mare reprezentată decheltuieli cu spitalele, şcolile şi armata, potriviteconomistului-şef al ING.

Pe lângă scăderile înregistrate la cheltuielile de capital şi celecu bunuri şi servicii, diminuări au mai fost raportate lacheltuielile de personal, care au coborât cu 4,5% faţă de aceeaşiperioadă a anului precedent, la 23,8 mld. lei.

La celelate tipuri de cheltuieli s-au înregistrat de regulăcreşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, justificatede majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şiangajarea împrumuturilor pentru acoperirea acestora.

În cazul cheltuielilor cu dobânzi s-a înregistrat o creştere de21,6%. Efortul bugetar aferent programelor cu finanţare UE acrescut cu 132,6%, iar cheltuielile aferente finanţărilor dinîmprumuturi externe au urcat cu 28,5%.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au urcat cu 12,3%,la 34,9 mld. lei, şomajul continuând să preseze bugetul.

Pe partea de venituri, ritmul de scădere s-a atenuat semnificativîn primul semestru, la 0,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din2009, sumele colectate ajungând la 77,2 mld. lei.

Discrepanţele faţă de anul trecut s-au temperat în principal laîncasările din TVA, unde scăderea încasărilor a fost de 3,7%comparativ cu prima jumătate a anului trecut.

"Revenirea uşoară a încasărilor din TVA este reală şi esteexplicată de îmbunătăţirea activităţii economice în trimestrul doi.Însă îmbunătăţirea are caracter temporar şi probabil că încasăriledin TVA - deşi în creştere ca urmare a majorării cotei - vordezamăgi faţă de aşteptări", a afirmat Chideşciuc.

Şi economistul-şef al Volksbank apreciază că atenuarea ritmului descădere a încasărilor din TVA este strict conjuncturală,datorându-se anunţului făcut de autorităţi referitor la creştereaTVA-ului, care a determinat o creştere a vânzărilor înainte descumpirea produselor.

Din contribuţii sociale Finanţele au adunat în primul semestru 23,1mld. lei, în scădere cu 5,1% faţă de primele şase luni de anultrecut.

Sumele colectate din impozitul pe salarii şi venit s-au diminuat cu4,8%, la 8,9 mld. lei. Din impozitarea profiturilor companiilor,Fiscul a adunat 5,2 mld. lei, mai puţin cu 3% faţă de perioadaianuarie -iunie 2009.

Creşteri s-au înregistrat la încasările din venituri nefiscale cu1,4 mld. lei ca urmare a încasării dividendelor de la companiile cucapital de stat, precum şi a vărsămintelor din profitul net al BNR.Sumele restituite de Comisia Europeană în contul plăţilor efectuatepentru proiecte cu finanţare europeană au crescut de asemenea cu921 milioane lei.

La accize încasările au fost cu 1,5% mai mari faţă de aceeaşiperioadă din anul precedent ca urmare a creşterii nivelului detaxare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO