Unu din doi tineri din România, cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani, susţine că este pregătit să pună pe picioare un business propriu şi se „agaţă“ de ideea antreprenoriatului pentru a avea venituri suplimentare.
Astfel, pentru români potenţialul unor câştiguri suplimentare este factorul care generează, în cele mai multe cazuri, dorinţa de a intra în rolul unui antreprenor, mai mult decât în oricare dintre celelalte 23 de ţări analizate de compania de cercetări GfK, potrivit ediţiei din 2013 a raportului global privind antreprenoriatul, realizat pentru compania de vânzări directe Amway. Însă de la dorinţă la faptă este cale lungă: în 2012 România avea doar 23 de IMM-uri la mia de locuitori, cu aproape 60% mai puţin decât media europeană.
„Faptul că importanţa obţinerii unor venituri suplimentare este mai mare în rândul românilor decât în orice altă ţară inclusă în studiu este un criteriu negativ. Asta arată că suntem prea săraci, că în ciuda unui mediu economic în uşoară creştere, societatea românească nu este suficient de aşezată şi nu oferă salarii suficient de bune astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiţi să caute bani şi în altă parte“, este de părere Ovidiu Folcuţ, rector al Universităţii Româno-Americane, prezent ieri la evenimentul de lansare a studiului Amway, realizat în 2013 pentru prima dată la nivel global, pe un eşantion de peste 26.000 de respondenţi din 24 de ţări.
De altfel, este bine cunoscut faptul că salariile românilor sunt printre cele mai mici din întreaga Uniune Europeană şi că, exceptând unele industrii care au fost „pe val“ şi în perioada de criză şi care şi-au plătit oamenii cu mult peste nivelul pieţei, mare parte (peste un milion de persoane) din forţa de muncă activă din România este plătită la negru, deseori sub salariul minim pe economie (850 de lei net/lună).
Deşi, din perspectiva dorinţei de a deveni antreprenori, românii se află la acelaşi nivel cu media globală şi chiar peste media UE, nivelul de convertire efectivă a ideii de business într-o afacere reală este constant printre cele mai mici.
Iar principalul motiv pentru care românii nu ruşesc să treacă de la stadiul de idee la cel de business într-o proporţie la fel de mare precum ceilalţi vecini europeni este frica de a nu rezista pe piaţă, de a da faliment, o dată pentru că obligaţiile financiare ar putea fi prea mari sau pentru că efectele crizei încă nu s-au estompat.
Nu se ştie însă câţi dintre cei care vor să devină antreprenori se gândesc la faptul că, în business, profitul începe să vină, în cel mai fericit caz, după câteva luni, dar mulţi antreprenori consacraţi nu şi-au recuperat banii decât după doi sau trei ani.
Slaba conversie a ideilor de business în afaceri reale este corelată însă şi cu gradul de penetrare a conceptului de antreprenoriat în sistemul de educaţie şi în cultura unei societăţi.
„Trebuie menţionat că în sistemul de învăţământ actual antreprenoriatul este prezent de la clasele primare, unde sunt strecurate informaţii în cursuri precum educaţie civică pâna la liceu, unde educaţia antreprenorială este materie obligatorie pentru 800.000-900.000 de elevi. În plus, avem materii opţionale de economie aplicată, educaţie financiară şi derulăm un proiect deja din 2001 prin care elevii simulează activitatea unei firme, program în care s-au creat peste 1.300 de afaceri şi în care au fost implicate 270 de şcoli“, precizează Eugen Stoica, director în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Cu toate acestea, în 2012, România avea doar 23 de IMM-uri la mia de locuitori, cu aproape 60% mai puţin ca media europeană, potrivit unui raport al Fundaţiei Post-Privatizare, realizat pe baza datelor de la Comisia Europeană. Şi, chiar şi Cosmin Mălureanu, antreprenor şi fondator al Ascendia Design, firmă cu activităţi în domeniul învăţământului, spune că oricine poate avea deprinderi spre antreprenoriat, dar că nimeni nu se naşte antreprenor şi că pentru a pune în aplicare ideile de business educaţia este factorul decisiv. De altfel, chiar şi studiul realizat pentru Amway arată că pentru românii care iau în considerare ideea deschiderii unei afaceri, un nivel bun al educaţiei antreprenoriale şi a abilităţilor de business generează o încredere mai mare în forţele proprii.
„Principala barieră în procesul de tranziţie către antreprenoriat este educaţia. Trebuie să îţi faci o firmă, să ai un prim contract pentru care eşti nevoit să faci o factură, să o înregistrezi. Ei, ce faci dacă nu ştii asta? Practician nu ajungi decât prin educaţie“, adaugă Cosmin Mălureanu.
În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de peste 1.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani. Este al doilea an consecutiv în care Amway include România pe lista ţărilor participante la această analiză.
