Proiectul se doreşte a fi gata anul acesta şieste iniţiat de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şiElaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice, care îl vaînainta Ministerului Sănătăţii.
Ce ar putea aduce nou aceastălege
"Proiectul de lege trebuie să genereze câtmai puţine schimbări, astfel încât să fie aplicabil rapid", spuneVirgil Păunescu, consilier prezidenţial al departamentului desănătate.
Cu toate acestea, noua lege, inspirată dinmodelul olandez, va marca schimbarea din temelii a unui sistem careeste departe de a funcţiona. Odată cu apariţia Casei Naţionale deAsigurări de Sănătate (CNAS) în 1999, următorul pas important înistoria sănătăţii a fost în 1996, când a apărut actuala lege înprezent în vigoare. De atunci, măsurile luate nu au fost grupateîntr-un pachet legislativ compact.
Cea mai importantă modificare este probabilconcurenţa pe care o va aduce între casele de asigurări desănătate, odată cu apariţia celor private.
În prezent, singura entitate care finanţeazăsistemul de sănătate este Casa Naţională a Asigurărilor deSănătate (CNAS), independentă de Ministerul Sănătăţii, careprimeşte banii strânşi din contribuţiile angajaţilor şiangajatorilor la fondul pentru sănătate. Practic, CNAS deţinemonopolul în administrarea banilor privaţi, strânşi prin acestecontribuţii. Propunerea Comisiei este de înfiinţare a unor caseprivate de sănătate, al căror număr minim să fie stabilit prin legeastfel încât să existe concurenţă.
Păunescu spune că la CNAS merg în medie 200de euro (sumă aproximativă care rezultă din împărţirea celor 4 mld.euro, fondurile CNAS, la numărul de asiguraţi) pentru fiecarecontribuabil, iar casele private vor solicita aceşti bani pentruasiguraţii lor.
"Casa respectivă va trebui să facă tot cepoate pentru a oferi maximum de servicii cu aceşti bani. (...) Eaîşi va stabili propriul pachet de servicii de bază, însădiferenţele nu vor fi mari de la o companie la alta pentru că vatrebui să stoarcă şi ultima resursă de eficienţă", a mai spusPăunescu.
Chiar în acest moment, a adăugat Păunescu,Ministerul Sănătăţii împreună cu Banca Mondială "încearcă să vadăce se poate oferi cu 200 de euro, astfel că vom avea uncontrol".
"Casele de Asigurări vor face contracte cuspitale de stat, private şi vor fugi atât după medici, pentru a-ialege pe cei mai buni, dar şi după pacienţi", a mai spusPăunescu.
Cum vor fi organizate spitalele în noulsistem? "Vrem să le transformăm în fundaţii sau în societăţi", aspus Păunescu, care adaugă faptul că prima opţiune este cea defundaţii. În legătură cu privatizarea spitalelor, cea de-a douaopţiune, Păunescu a spus că nu se urmăreşte neapărat acest lucru,ci mai degrabă vrea să lase şi această posibilitate. "Vrem să lăsămdeschise toate opţiunile", a completat el.
Şi legislaţia din domeniul malpraxisului,"care a generat dureri de cap" de aproape zece ani, va fischimbată. De ce era nevoie de o astfel de lege? "Vedem că sistemulnu funcţionează deşi vorbim de mult mai mulţi bani, pentru că avemde-a face cu un monopol, cel al CNAS. Modelul este unul german,care aici funcţionează cu sute de case", a adăugatPăunescu.
Anul acesta bugetul CNAS estede
16,5 mld. lei (3,9 mld. euro). Până în 2009,fondurile alocale au avut creşteri anuale, iar într-un interval decinci ani s-au dublat, lucru care nu s-a văzut însă în calitateaactului medical. Pe lângă fondurile alocate CNAS, MinisterulSănătăţii are un buget propiu de aproape 1 mld. euro. Cele maimulte fonduri din bugetul sistemului sunt consumate de cătrespitale, dar sume importante merg şi pentru medicamente gratuite şicompensate.
Propunerile pentru noua lege a sănătăţii aula bază un raport al Comisiei Prezidenţiale din 2008, documentcare potrivit lui Păunescu a fost dezbătut cu toţi actorii dinSănătate: sindicate, patronate, asociaţii profesionale, companii.Ulterior, în toamna anului 2010, Federaţia Sanitas a propus caacest document să fie o bază de plecare pentru un proiect mailarg.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
