Eveniment

Schimbă FMI foaia? Nu vă gândiţi la un nou acord de la iarnă înainte de a îndeplini obligaţiile de reformă din cel actual

Schimbă FMI foaia? Nu vă gândiţi la un nou acord de la iarnă înainte de a îndeplini obligaţiile de reformă din cel actual

Preşedintele Traian Băsescu a promis ieri delegaţiei comune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale că, imediat după alegerile din 9 decembrie, administraţia va începe să lucreze la reformele structurale: „Gândim pozitiv, situaţia macroeconomică este stabilă“. Mediafax Foto

Autor: Iulian Anghel

15.11.2012, 00:08 1850

Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale semnala ieri sec: "În cadrul întrevederii (dintre Traian Băsescu şi reprezentanţii troicii FMI, CE şi BM - n. n.), reprezentanţii instituţiilor financiare interna­ţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe refor­me structurale nu au fost finalizate con­form gra­ficului stabilit". FMI nu a con­firmat oficial aceste discuţii.

A schimbat FMI "foaia"?

"M-a surprins schimbarea de ton şi aici ar putea fi două explicaţii: ar putea fi un mijloc de presiune pentru a mai face, totuşi, nişte progrese în cadrul actualului acord care a fost neglijat şi este în întârziere; cea de-a doua explicaţie ar putea ţine de bucătăria internă a Fondului: nu te poţi duce în board cu un nou acord arătând, în acelaşi timp, că din precedentul condiţiile nu au fost îndepli­nite", co­men­tează analistul eco­nomic Aure­lian Do­chia.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR), are o pers­pectivă uşor di­fe­rită: "Re­for­ma asta struc­tu­rală parcă a ajuns o melodie fără text. Sigur că în sănătate este nevoie de reforme struc­turale, sănătatea gratuită este o prostie. Dacă vorbim de reforma ad­ministraţiei, vorbim despre reforme struc­turale. Educaţia trebuie şi ea plătită, nu şcolim ingineri metalurgişti, chimişti, medici ca să plece în străinătate. Dacă astea sunt reforme structurale, da, trebuie făcute. Dacă prin reforme structurale ei se gândesc la lobby-ul puternic pe care îl au în energie, nu prea este în regulă mai ales că băncile le-am dat, iar materia primă oricum o luăm de la alţii. Dacă este vorba despre finalizarea actualului acord înainte de semnarea unuia nou, da, este un lucru firesc".

Preşedintele Traian Băsescu a surprins săptămâna trecută când a anunţat semnarea unui nou acord cu FMI în 2013. Ministrul finan­ţelor Florin Georgescu a venit cu detalii dând ca sigură semnarea unui nou acord preventiv în februarie 2013 (în urma înţelegerii Guvern-Preşedinţie -BNR), dar ieri delegaţia comună a FMI, CE şi BM care şi-a luat rămas bun de la autorităţile române în urma unei vizite de nouă zile în care au fost examinate perspectivele economice şi stadiul reformelor structurale, au adus în discuţie o condiţie neaşteptată.

După ce în 2009 România a admis să se împrumute de uriaşa sumă de 20 mld. euro (ca o "plasă de siguranţă") reprezentanţii troicii susţin că Bucureştiul nu şi-a îndeplint anga­jamentele din următorul acord stand-by semnat în primăvara lui 2011 pentru doi ani, în privinţa reformelor structurale - ele nu sunt numite clar, dar poate fi vorba, în principal, de priva­tizări şi introducerea manage­mentului în companiile de stat.

Liniştită de această "plasă de siguranţă" care i-a oferit perspective ceva mai bune pentru investiţii şi îm­prumuturi, adminis­traţia de la Bucureşti a tot amânat de la lună la lună, apoi de la an la an, să facă ceea ce s-a angajat în faţa Fon­dului. Tot pentru a linişti pieţele, mai ales că perspectivele economice nu sunt bune, a fost enunţată reînnoi­rea din primăvara viitoare a acor­dului cu creditorii internaţionali. Dar iată că, din partea acestora, lucrurile stau acum altfel: îndepliniţi ce aţi promis şi apoi mai vedem.

Delegaţia FMI, CE şi BM s-a întâlnit ieri, pentru ultima dată în acest an, cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni şi cu premierul Victori Ponta la Palatul Victoria. Troica se va întoarce în ia­nuarie viitor când ar fi urmat să înceapă discuţiile pen­tru un nou acord stand-by pentru o perioadă de un an sau doi, acord care ar fi urmat să fie semnat, potrivit dorin­ţelor administraţiei de la Bu­cureşti, în februarie.

Cu o săptămână în urmă, Traian Băsescu justifica amânarea unor privatizări precum cea de la CFR Marfă şi de la Transgaz: următoarele privatizări ale unor companii de stat trebuie pregătite mai bine pentru a nu decredibiliza tot procesul de privatizare din România. El admitea că responsabilitatea pentru eşecurile privatizărilor Pe­trom, Cu­prumin sau Oltchim din ultimii doi ani aparţine şi părţii române, însă trebuie ţinut cont, adăuga el, şi de realită­ţile de pe piaţa actuală.

Iată că acum FMI sus­ţine că România trebuie să-şi respecte angajamentele din ac­tua­lul acord care cuprinde şi privatizarea acestor com­panii şi a altora şi introducerea mana­gementului privat la 15 întreprinderi de stat.

"Unele condiţii precum menţinerea deficitului le-am îndeplinit, deci am fost cuminţi, pe altele mai putem discuta. Pe de altă parte, noi (AOAR - n.n.) am mai spus: ce fel de privatizare este aia în care vinzi companii pe bursă, iar banii se duc în bugetul de stat şi îi cheltuieşti? Să ajungă Fondul Proprietatea la 30% din Romgaz? El îşi face jobul lui, încasează dividende. Dar eu atunci ce decizii mai iau?", comentează Cristian Pârvan.

În septembrie 2011, Guvernul şi FMI conveniseră să numească manageri privaţi la mai multe companii de stat, în 2011 şi 2012, între care: Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.

Multe dintre acestea au datorii uriaşe şi, în timp ce statul se tot împrumută, iar datoria publică creşte ameţitor, unor astfel de companii li se şterg cam din doi în doi ani datorii de sute de milioane de euro. De pildă, datoriile Oltchim s-au acumulat an de an, de la 545 mil. euro în 2009 la 700 mil. euro în 2012, Tarom (singura companie unde recent a fost selecţionat managementul privat) a avut pierderi de 180 mil. euro în ultimii patru ani, în vreme ce Poşta Română a avut pierderi de 28 mil. euro în 2010 şi 4,3 mil. euro în 2011.

Ce promite acum administraţia? Traian Băsescu a spus ieri la începutul întâlnirii de la Cotroceni cu reprezentanţii creditorilor că trebuie pornit de la ideea că imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie autorităţile de la Bucureşti trebuie să lucreze la reformele structurale. "Trebuie să pornim de la ideea că imediat după alegeri trebuie să lucrăm la reformele structurale. Gândim pozitiv, situaţia macroe­cono­mică este stabilă", a spus ieri Băsescu, citat de Mediafax.

FMI schimbă placa: provocarea reală este trecerea de la austeritate la creştere economică

Da, situaţia macro este stabilă, dar reformele structurale sunt mult întârziate, spune troica FMI, CE şi BM.

Pe de altă parte, situaţia economică a devenit un subiect preferat al FMI care, până nu demult, era un apostol al austerităţii.

Acordul stand-by din primăvara lui 2011 a fost semnat în ideea de a ajuta la consolidarea creşterii economice prin această "plasă de siguranţă" oferită în relaţia cu Fondul. După ce în 2010 România a trecut printr-o ajustare cumplită după tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, şeful delagaţiei FMI, Erik de Vrijer, a susţinut ieri că provocarea reală a României este să treacă de la politicile de austeritate şi macrostabilizare economică la cele privind stimularea creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă.

"Aţi avut dreptate când aţi spus că provocarea reală acum este trecerea de la austeritate şi macrostabilitate economică la creştere şi crearea de noi locuri de muncă. Este şi o lege a fizicii că, dacă nu faci nimic, nu se va întâmpla nimic", i s-a adresat Erik de Vrijer lui Traian Băsescu.

Nu mai departe de săptămâna trecută el afirmase că România va avea o creştere economică modestă şi în 2013. "Acesta mi se pare mesajul cel mai im­portant. Până acum nu menţionau creşterea eco­nomică, cereau doar stabilitate macro. Se pare că au înţeles, în sfârşit, că nu se poate mer­ge înainte doar cu austeritatea (discursul FMI la nivel european s-a schimbat, în acest sens, de mai multe luni - n.n.)", opinează secre­ta­rul general al AOAR.

Reprezentanţii troicii au mai spus ieri că, pentru a obţine creştere economică, România are nevoie de o creştere a productivităţii, de investiţii de capital în productivitate, dar şi investiţii în capitalul uman.

"Discursul FMI este general, el nu oferă soluţii de creştre economică. Pentru România el poate însemna, totuşi, un lucru mai precis - anume că am depăşit etapa austerităţii, am făcut lucrurile pe care alţii în Europa abia încep să le facă şi trebuie să ne gândim acum la soluţiile de creştere economică", comentează Aurelian Dochia.



Radiografia unui eşec: restructurările şi privatizările

Cupru Min, visul absurd de 200 mil. euro

Vânzarea Cupru Min Abrud a eşuat în aprilie anul acesta după ce compania canadiană Roman Copper (este controlată de o bancă de investiţii puţin cunoscută, Bayfront Capital Partners) care îşi adjudecase licitaţia pentru un preţ fabulos (200 mil. euro, de câteva ori faţă de preţul de pornire) faţă de aşteptările Guvernului, nu a venit cu banii, motivând că nu acceptă condiţiile impuse de partea română - să depună garanţii pentru investiţiile de mediu. Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, în mandatul căruia s-a derulat procedura de privatizare susţinea, că oferta impresionantă a canadienilor arată o "efervescenţă" a reluării activităţii economice în România. "Efervescenţa" a ţinut însă mai puţin de o lună şi totul s-a transformat într-un eşec pentru că Roman Copper nu a mai venit şi cu banii.

Hidroelectrica, bijuteria falsă din vistieria coroanei

Statul intenţiona să privatizeze pe bursă anul acesta 10% din Hidroelectrica. Dar compania - care a pierdut, de-a lungul anilor, 1,5 mld. euro din contractele cu "băieţii deştepţi" - şi-a cerut, între timp, insolvenţa, în timpul mandatului lui Victor Ponta. Guvernul se laudă că, astfel, Hidroelectrica a scăpar de "băieţii deştepţi" şi speră că situaţia de insolvenţă va fi depăşită până la sfârşitul anului. Dar insolvenţa celei mai mari companii aflate în proprietatea statului a atras după sine amânarea altor listări pe bursă convenite cu FMI - Romgaz (15% din acţiuni), Nuclearelectrica (10% din acţiuni) şi Transgaz (15% din acţiuni). Statul miza pe venituri din privatizare, în 2012 de 1 mld. euro, dar tot ce a obţinut au fost 37 mil. euro din vânzarea pe bursă, în primăvară, a 15% din Transelectrica.

Oltchim - nici insolvenţa nu-l mai salvează

Eşecul privatizării companiei a fost anunţat la 1 octombrie după ce Dan Diaconescu, care câştigase licitaţia pentru privatizarea Oltchim, nu a venit cu cele 45 mil. euro pentru combinatul de la Râmnicu Vâlcea. Compania - a cărei activitate fusese oprită în vară - are datorii de aproximativ 700 mil. euro, protestele se ţin lanţ, salariile sunt neplătite din august. Combinatul a fost repornit recent la 25% din capacitate. Premierul Ponta face apel la muncitori să înceteze protestele pentru că, altfel, sperie "investitorii" şi băncile care, eventual, ar putea acorda împrumuturi pentru redresarea activităţii. "Decăpuşarea" prin insolvenţă aici nu este o soluţie cum s-a întâmplat cu Hidroelectrica, crede administratorul special al acestei din urmă companii, Remus Borza. Mai mult, spune el, Oltchim nu a fost şi nu este privatizabilă şi trebuie restructurată la sânge.

CFR Marfă, privatizare amânată, datorii de peste 150 mil. euro

Guvernul intenţiona să vândă până la finele anului, prin licitaţie cu strigare, un pachet de acţiuni reprezentând 100% din capitalul social al CFR Marfă, precum şi pachetul care va fi deţinut de stat în urma conversiei datoriilor societăţii în acţiuni şi cel rezultat în urma compensării datoriilor CFR Marfă către CFR S.A. Săptămâna trecută preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a convenit cu premierul Ponta ca privatizarea CFR Marfă şi listarea a 15% din acţiunile Transgaz să fie amânate. Motivul: momentul actual nu este prielnic pentru astfel de operaţiuni. Cele două companii trebuie să aştepte numirea managerilor privaţi care să le crească valoarea, spun oficialii. Dar introducerea managementului privat la companiile de stat, aşa cum s-a convenit cu FMI, este o operaţiune extrem de întârziată - doar Tarom are acum un management privat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO