Se poate descurca Romania fara toti banii de la FMI? Cum comentati?

8 feb 2010 Autor: Claudia Medrega

Dupa ce Ungaria a renuntat sa mai traga bani din acordul cu FMI pentru a scapa de imaginea de tara asistata financiar, se pune intrebarea daca Romania poate face un pas similar sau e prea devreme.

Guvernul are optiunea de a cere transformarea acordului stand-by intr-unul de tip preventiv, care presupune continuarea reformelor angajate, dar fara sa mai fie imprumutati bani.

Atat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, cat si reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, afirma ca discutia este prematura, cel putin pana intra urmatoarele doua transe de 2,3 mld. euro asteptate la sfarsitul lui februarie.

"O eventuala decizie de trecere la un acord de tip preventiv ar fi un semnal pozitiv, insa mai intai trebuie vazut cum merge executia bugetara, daca deficitul scade asa cum s-a prevazut, care pot fi sursele de finantare pe mai departe, pe ce fluxuri de bani se poate conta si de unde ar veni acestea", a comentat pentru ZF Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI. Analistii bancari sunt de acord ca din a doua parte a anului Romania s-ar putea descurca fara banii de la FMI, insa considera ca exista riscul ca politicienii sa-si piarda interesul pentru reforme odata ce ar disparea conditionarile Fondului pentru eliberarea ultimelor transe din imprumut.

"Daca nu facem acum reformele, efectele pe termen lung asupra economiei vor fi grave. De aceea, chiar daca nu vom mai avea nevoie de bani in a doua parte a anului 2010, trebuie sa continuam relatia cu FMI numai pe componenta de reforme", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Romania a atras pana acum aproape 7 mld. euro de la FMI din suma de 12,95 mld. euro convenita in acordul de finantare, iar pana la sfarsitul lunii februarie sunt asteptate urmatoarele doua transe, de 2,3 mld. euro. Pe baza sumelor deja imprumutate, 2012 se profileaza cu un varf de plata - reprezentand doar principalul - de 4,8 mld. euro, in timp ce pentru 2013 scadentele ajung la 4,2 mld. euro.

Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, nu crede ca este bine sa introducem teme noi inainte de sedinta board-ului in care se va discuta eliberarea urmatoarelor doua transe. El a precizat ca se stie foarte bine ca rezerva BNR a ajuns la un nivel foarte ridicat, care implica si costuri de administrare semnificative, insa afirma ca trebuie analizat intr-un context complex daca Romania ar renunta sa mai traga banii de la FMI din acest considerent.

Totodata, reprezentantul Romaniei la FMI nu crede ca eventuala conversie a acordului ar influenta negativ intelegerea cu bancile mari privind mentinerea expunerilor pe Romania, atat timp cat reformele prevazute in acord continua.

Si reprezentantii bancii centrale au vorbit despre posibilitatea ca Romania sa nu atraga intreaga suma convenita cu finantatorii externi. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca nu ar fi imposibil pentru Romania sa atraga mai putini bani decat suma totala convenita cu FMI si Uniunea Europeana.

Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, spera ca vom putea trece la un acord de tip preventiv. "Este prea devreme sa putem spune daca vom schimba aranjamentul dupa urmatoarea evaluare. Speram sa putem trece la un acord de tip precautionary, pentru ca aceasta ar insemna ca economia globala este in revenire si ca economia romaneasca si-a revenit."

"In cadrul acordului cu FMI, componenta cea mai importanta este cea de credibilitate. Trecerea la un acord de tip «precautionary« nu ar schimba acest aspect, ci dimpotriva, ar putea fi interpretata pozitiv de piete, fiindca ar demonstra capacitatea statului de a se finanta fara a apela la resurse de la FMI", a comentat Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. El a precizat ca in ipoteza conversiei acordului, angajamentele de reforma a sistemului bugetar se mentin, ceea ce implica implementarea in continuare a acestora. "Mai mult, rezerva BNR este la un nivel foarte ridicat si, in momentul actual, nu ar mai fi nevoie de sume suplimentare in valuta."

Rezerva valutara a BNR a ajuns in ianuarie la 28 mld. euro, continuand tendinta de scadere. De regula, banii de la FMI merg la rezerva BNR, careii poate utiliza pentru a stabiliza cursul. Anul trecut FMI a acceptat, in premiera, ca jumatate din transele trase sa mearga direct in contul Finantelor, pentru a sustine platile bugetare. Statul are alternativa de a apela la pietele financiare externe pentru a-si refinanta datoria cand aceasta ajunge la scadenta.

Dobanda aferenta imprumutului de la CE este de circa 3% pe an, in timp ce de la FMI sumele sunt accesate la aproximativ 3,5% pe an. Dobanda la care s-ar putea imprumuta Romania daca ar iesi acum pe pietele externe ar fi de circa 5,5%.