Eveniment

Se stabileşte soarta infrastructurii pentru următorii 15 ani: Autostrăzile Braşov - Sibiu şi Craiova - Piteşti, gata în cel mult şase ani

Foto: Ovidiu Micsik

Foto: Ovidiu Micsik

Autor: Andreea Neferu

02.10.2014, 00:07 2043

Cea mai mare parte a autostrăzilor propuse prin Master Planul General de Transport, printre care Sibiu-Braşov (103 km) sau Craiova-Piteşti (115 km), vor fi gata până în 2020, în timp ce drumul expres Sibiu-Piteşti (115 km), una dintre cele mai aşteptate şo­sele din România, cerută inclusiv de cel mai mare exportator local, producătorul auto Dacia, a fost împinsă pentru construire în perioada 2021-2030, reiese din varianta finală revizuită a raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu şi lung publicat ieri.

La peste doi ani de când a scos la licitaţie elaborarea unui Master Plan General de Transport, care să identifice nevoile de infrastructură de transport ale României pentru următoarele decenii, Ministerul Transporturilor a publicat ieri o variantă finală a acestui document, ce a intrat în dezbatere publică. Documentul de 513 pagini prezintă, în termeni destul de tehnici, cum s-a ajuns la concluzia că România ar trebui să aibă ca priorităţi, cel puţin în materie de infrastructură rutieră, construirea de drumuri expres în detrimentul autostrăzilor.

Astfel, Master Planul propune ca România să finalizeze până în 2030 656 de kilometri de autostrăzi, printre care Craiova-Piteşti (115 km) sau Braşov-Bacău (158 km), la care se vor adăuga 2.226 de kilometri de drumuri expres, printre care Sibiu-Piteşti (115 km) sau Bucureşti-Alexandria-Craiova (195 km). În cazul tronsonului Borş-Gilău (177 km), parte a Autostrăzii Transilvania, lucrurile nu sunt însă foarte clare. Dacă într-un document de sinteză al acestui Master Plan, precum şi în harta care arată cum va arăta reţeaua de drumuri în 2030, Borş-Gilău figurează ca autostradă, în schimb în varianta finală revizuită a Master Planului tronsonului apare ca fiind drum expres. Mai mult, din acest tronson este construit pe jumătate sectorul Borş-Suplacu de Barcău, în regim de autostradă, de către americanii de la Bechtel, cu care statul a reziliat însă contractul. În prezent, nu este clar ce se va întâmpla cu lucrările pe jumătate făcute la tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş.

Master Planul de Transport diferă puternic de planurile pe care guvernul le-a prezentat la finalul anului trecut, care arătau că în România vor fi construiţi până în 2020 alţi circa 2.400 de kilometri de autostrăzi, pe lângă cei 644 de kilometri pe care România îi are în prezent. Costul estimat al autostrăzilor şi drumurilor expres prezentate în Master Plan se ridică la aproape 24 mld. euro.

Publicarea Master Planului a pus în discuţie diferenţele între autostrăzi şi drumuri expres, având în vedere că documentul mizează pe construcţia unei reţele extinse de drumuri expres în detrimentul autostrăzilor.

CNADNR a adoptat în 2013 decizia 1221, prin care a stabilit un normativ privind proiectarea drumurilor expres pentru reţeaua rutieră rapidă de comunicaţii.

Acesta prevede că drumurile expres pot fi dezvoltate în autostrăzi, în funcţie de fluxurile de trafic viitoare, dar şi că vor fi prevăzute cu spaţii de parcare, baze de întreţinere, garduri de protecţie şi sisteme de siguranţă a circulaţiei, atât orizontale cât şi vertical. „În cadrul proiectării se va ţine seama de dezvoltarea drumurilor expres în perspectivă la categoria de autostrăzi“, se arată în normativ.

Cu alte cuvinte, principala diferenţă între un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers şi o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi absenţa benzilor de urgenţă. Drumul expres va avea şi un spaţiu median de separare a sensurilor de circulaţie. De asemenea, o diferenţă va fi legată de viteza maximă cu care se poate circula: în cazul drumurilor expres, 120 km/h pentru regiunea de şes, 100 km/h pentru deal, 80 km/h pentru munte, faţă de 130 km/h pe o autostradă. În general, drumurile expres au un cost cu circa 30% mai mic decât autostrăzile.

Firma britanică AECOM este consultantul statului la realizarea Master Planului de Transport care stă la baza pregătirii proiectelor finanţate din fonduri europene în perioada 2014-2020, dar şi la estimarea cererii de transport pentru termen mediu şi lung. Valoarea contractului de realizare a Master Planului, semnat în 2012, se ridică la 9,5 milioane de lei (2,1 milioane de euro).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO